Printer Friendly

Modalitatea de exteriorizare a vointei de a produce efecte juridice.

Notiune

Forma reprezinta acea conditie a actului juridic, generala, extrinseca, si, dupa caz, esentiala sau neesentiala, care se refera la modalitatea de exteriorizare a vointei facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret (1), in scopul de a produce efecte juridice.

Conform dispozitiilor art. 948 C. civ.: "Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: 1.capacitatea de a contracta; 2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga; 3. un obiect determinat; 4. o cauza licita". Ca atare, forma nu este prevazuta de legiuitor in materia conditiilor, a caror nesocotire afecteaza valabilitatea actului juridic civil.

Referitor la evolutia conceptiei privind forma actului juridic, se cuvine sa subliniem ca aceasta "este foarte instructiva si putin bizara. Dreptul a debutat prin a fi solemn, a ajuns consensual, iar mai nou are tendinta de a deveni tot mai solemn" (2).

"In sistemul roman, dreptul era centrat pe forma. Toate actele erau solemne, trebuiau sa imbrace o anumita forma, iar daca ea lipsea, actul era nul.... Acest formalism a fost indepartat treptat sub influenta a doua cauze speciale: trebuintele comertului si extinderea culturii.... O data cu invazia barbarilor, in Occident incepe sa se simta influenta germanilor si cu aceasta se constata un regres al consensualismului si o inviere a solemnitatii, de data aceasta o solemnitate specifica, simbolica" (3).

In sens larg, notiunea de forma a actului juridic, desemneaza trei cerinte de forma:

a) forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic (forma ad validitatem sau ad solemnitatem);

b) forma ceruta pentru proba operatiei juridice (forma ceruta ad probationem);

c) forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti.

Principiul consensualismului.

Forma actului juridic este guvernata de principiul consensualismului, care, la randul lui, este dominat de principiul general al libertatii actelor juridice civile.

Principiul consensualismului reprezinta acea regula de drept potrivit careia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul juridic sa ia nastere in mod valabil in ceea ce priveste forma pe care o imbraca manifestarea de vointa. Ca atare, vointa juridica produce efecte, neavand importanta forma pe care o imbraca aceasta, modul in care se exteriorizeaza. Astfel, manifestarea de vointa este guvernata de principiul libertatii alegerii modalitatii de exteriorizare. Cu toate ca este recunoscut in practica si literatura de specialitate, principiul consensualismului nu beneficiaza de o consacrare legislativa, ci mai degraba existenta lui se deduce din anumite texte legale care reglementeaza diverse acte juridice (4).

"Principiul consensualismului, care constituie regula in materia formei pe care o imbraca actele juridice civile, e pe deplin justificat si extrem de util, deoarece asigura celeritatea schimbului si scuteste participantii la circuitul civil de cheltuieli inutile" (5).

Clasificare.

Raportat la sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii lor, forma actului juridic se clasifica in:

a) forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil, a carei nerespectare atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil;

b) forma ceruta pentru probarea actului juridic, nerespectarea acesteia atragand imposibilitatea dovedirii actului cu un alt mijloc de proba;

c) forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti, a carei nerespectare impune aplicarea sanctiunii inopozabilitatii fata de terti a actului juridic civil respectiv.

In functie de sursa sau izvorul formei, distingem urmatoarele categorii de forme:

a) forma legala, adica forma care este impusa printr-o dispozitie legala;

b) forma voluntara (conventionala), impusa de parti.

Forma ceruta ad validitatem

Notiune. Prin forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil se intelege acea conditie de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor impuse de lege.

S-a aratat in doctrina (6) ca forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil poate fi nu numai legala dar si conventionala, nefiind exclusa posibilitatea partilor actului juridic civil de a stipula drept conditie esentiala pentru valabilitatea actului juridic, forma ad validitatem.

Justificarea formei ad validitatem are in vedere urmatoarele aspecte:

a) prevenirea fraudarii intereselor partilor si tertilor;

b) atentionarea partilor asupra consecintelor juridice ce vor rezulta din incheierea anumitor acte juridice;

c) garantarea sigurantei si echilibrului circuitului civil prin asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului partilor;

d) exercitarea unui control asupra actelor juridice civile care prezinta un interes general, ce depaseste cadrul strict conturat de interesele partilor.

Forma ceruta ad validitatem prezinta urmatoarele trasaturi:

1. este un element constitutiv, esential al actului juridic;

2. este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa deoarece aceasta presupune o manifestare expresa de vointa;

3. in principiu, este exclusiva deoarece pentru un anumit act juridic trebuie indeplinita o anumita forma;

4. este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn, adica independenta de continutul concret stabilit de parti pentru respectivul act juridic;

5. nerespectarea formei cerute pentru valabilitatea actului juridic atrage sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic.

In ipoteza in care conventia, pentru care legea prevede forma pentru valabilitatea actului juridic, este incheiata prin corespondenta, este necesar ca atat oferta de a contracta cat si acceptarea ofertei, sa indeplineasca forma ad validitatem (7).

Pentru asigurarea formei ad validitatem trebuie respectate urmatoarele cerinte:

1. intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa;

2. actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma ceruta ad validitatem;

3. actul juridic care prevede ineficienta unui act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna.

Printre aplicatiile formei cerute ad validitatem se numara: testamentul (8); revocarea expresa a unui legat; donatia (9), etc.

In ceea ce priveste inscrisul electronic, trebuie mentionat ca potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, coroborat cu prevederile art. 4 pct. 4, 12, 18 si 20 din acelasi act normativ, inscrisul in forma electronica indeplineste conditia de forma pentru valabilitatea actului juridic sau respectiv pentru probarea actului juridic, daca acestuia i s-a incorporat, atasat sau asociat o semnatura electronica extinsa, generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii (10).

Forma ceruta ad probationem

Notiune. Prin forma ceruta pentru probarea actului juridic civil se intelege acea cerinta impusa de lege sau de parti, care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic civil11. Nerespectarea acestei forme nu atrage nevalabilitatea actului (negotium), ci imposibilitatea dovedirii cu un alt mijloc de proba.

Nu exista un text de lege in Codul civil care sa asigure consacrarea legislativa a formei cerute pentru probarea actului juridic civil (12).

Instituirea formei cerute ad probationem este justificata, pe de o parte, de importanta anumitor acte juridice civile, iar pe de alta parte, de avantajul practic pe care ea il prezinta, avand in vedere ca asigura redarea fidela a continutului actului juridic civil, prevenind astfel eventualele litigii.

Forma ceruta ad probationem are doua caracteristici importante:

1) este obligatorie, iar nu facultativa, asemanandu-se, sub acest aspect, cu forma ceruta ad validitatem;

2) reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece manifestarea de vointa trebuie sa imbrace forma scrisa;

3) nerespectarea acestei forme atrage inadmisibilitatea dovedirii actului juridic cu alt mijloc de proba.

Printre aplicatiile formei ad probationem se numara: depozitul voluntar; tranzactia; contractual de asigurare; contractual de inchiriere a locuintelor (13), etc.

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

Notiune. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic civil desemneaza acele formalitati care sunt necesare potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor acestora (14).

Caractere juridice. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti prezinta urmatoarele trasaturi:

1) este obligatorie, iar nu facultativa; nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actului;

2) constituie o exceptie de la principiul consensualismului, deoarece actul trebuie sa indeplineasca anumite masuri de publicitate;

3) in cazul nerespectarii acestei forme, sanctiunea consta in inopozabilitatea actului juridic, si anume in posibilitatea ca tertul interesat de a ignora actului juridic incheiat de partile acestuia. Ca atare, actul juridic nu inceteaza sa produca efecte fata de parti, dar acestea din urma nu se pot prevala de efectele actului juridic fata de terti (15).

Aplicatii. Dintre aplicatiile formei cerute pentru opozabilitate fata de terti prevazute de normele dreptului civil, mentionam: publicitatea imobiliara prin cartile funciare; notificarea cesiunii de creanta; inregistrarile si publicitatea prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale; etc.

Note:

(1) V. V. Popa, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p. 142

(2) N. Titulescu, Drept civil, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p. 93 si urm.

(3) V. V. Popa, op. cit., p. 143

(4) A se vedea spre ex. art. 971 C. civ., art. 1295 C. civ., etc.

(5) V. V. Popa, op. cit., p. 145

(6) G. Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008, p. 248

(7) Ibidem, p. 249

(8) Potrivit dispozitiilor C. civ., testamentul produce efecte juridice numai daca manifestarea de vointa imbraca forma scrisa, avand in vedere ca testamentul nuncupativ este lovit de nulitate absoluta. In ceea ce priveste o anumita categorie de testamente, si anume testamentul olograf, trebuie mentionat faptul ca art. 886 C. civ., cere sub sanctiunea nulitatii absolute, ca testamentul sa fie scris, datat si semnat in intregime de mana testatorului. Ca atare, in situatia in care testamentul nu este scris de mana testatorului, el nu va fi valabil ca testament olograf. In speta, testamentul este redactat de secretarul unei comune, si ca atare nu este indeplinita conditia privind valabilitatea testamentului olograf. A se vedea, Dec. civ. nr. 560/15.03.2000, a C. A. Iasi, in B.J., p. 96-98, in M. M. Pivniceru, G. Protea, Nulitatile actului juridic civil. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 34-35

(9) In ceea ce priveste donatia, trebuie facute anumite distinctii. Asa cum am aratat, sub sanctiunea nulitatii absolute, donatia trebuie sa respecte forma autentica. Referitor la acceptarea donatiei, in situatia in care, donatarul este o persoana juridica de drept public, potrivit art. 817 C. civ., donatia va trebuie sa fie acceptata prin decizia organului administrativ competent de a o accepta. Acest act juridic de acceptare repecta forma ceruta ad validitatem, avand natura juridica de act autentic. A se vedea, Dec. civ. nr. 1573/21.10.1998, a C. A. Cluj, in B.J., p. 9698, in M. M. Pivniceru, G. Protea, op. cit., p. 34-35

(10) G. Boroi, op. cit.,p. 248

(11) Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005, p. 183

(12) G. Boroi, op. cit.,p. 252

(13) A se vedea si Dec. C. A. Bucuresti nr. 618/1999, potrivit careia in cazul contractului de inchiriere a suprafetelor locative forma scrisa este ceruta ad probationem si nu pentru valabilitatea contractului.

(14) Gh. Beleiu, op. cit, p. 185

(15) G. Boroi, op. cit.,p. 253.
COPYRIGHT 2010 University of Craiova
No portion of this article can be reproduced without the express written permission from the copyright holder.
Copyright 2010 Gale, Cengage Learning. All rights reserved.

Article Details
Printer friendly Cite/link Email Feedback
Title Annotation:POLITICA SI DREPT
Author:Popescu, Irina Olivia
Publication:Revista de Stiinte Politice
Article Type:Report
Date:Apr 1, 2010
Words:1739
Previous Article:Les atteintes a la dignite humaine au lieu du travail.
Next Article:Despre institutia ministeriala in Romania (1859-1918). Norme si "uzuri" constitutionale.

Terms of use | Privacy policy | Copyright © 2019 Farlex, Inc. | Feedback | For webmasters