Printer Friendly

Mobilitatea si dezvoltarea economica si sociala.

Introducere

Aparitia unor modele de migratie contemporane este strans legata de dezvoltarea capitalismului, globalizare si poate fi asociata economic si demografic cu transformarea sociala sau de tranzitie atat in zonele de origine cat si in zonele de destinatie. In sudul si nordul globului, migratia a fost parte integranta asociata proceselor de crestere capitalista, industrializare, urbanizare si tranzitii demografice.

Migratia este o parte intrinseca a acestui proces, mai degraba decat o cauza independenta sau consecinta a acesteia. Astfel, este atat o cauza (printre multe altele) si o consecinta (printre multe altele) a proceselor de transformare sociala, care stau la baza dezvoltarii umane.

Migratia reprezinta o componenta tot mai importanta a societatii contemporane, factor al stimuarii globalizarii pietelor, instrument de reglare a dezechilibrelor de pe pietele muncii regionale/locale. Migratia pentru munca (asociata sau nu cu mobilitatea teritoriala) constituie in prezent cea mai dinamica forma de circulatie a populatiei potential active.

Unul din marile vise ale integrarii europene consta in a crea o piata a muncii total unificata, dar aceasta speranta s-a dovedit dificil a se concretiza. Integrarea in 2004 si 2007 a unui grup mare, de 10 si respectiv 2 state, care au devenit membre ale Uniunii Europene, ridica din punct de vedere al pietei unice a muncii noi probleme. Cele mai multe dintre tarile nou integrate sunt foste economii de comanda care acum functioneaza ca economii de piata, cu piete ale muncii caracterizate prin salarii mici si un grad ridicat de insecuritate sociala.

Chiar si in Uniunea formata din 15 tari obstacolele in recunoasterea califi-carilor, libertatea circulatiei persoanelor, accesul neingradit la piata muncii si accesul la ajutorul social pentru asigurarea subzistentei au reprezentat o realitate.

Constructia in continuare a Uniunii Europene nu se poate realiza fara a elabora o politica migratorie comuna, libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca fiind o componenta a formarii pietei interne, in corelatie cu libera circulatie a capitalurilor, a marfurilor si a serviciilor. Cunoasterea determinarilor migratiei si a dimensiunii fluxurilor migratorii permite ajustarea echilibrelor in mediul economic si social.

Castiguri si pierderi asociate migratiei

Castiguri si pierderi exista pentru toti cei care sunt implicati in migratia externa, insa in proportii diferite.

* Pentru tarile in tranzitie, noi membre, caracterizate deseori prin rate inalte ale somajului, migratia fortei de munca este un fenomen pozitiv in masura in care emigrantii sunt muncitori mediu calificati. Plecarea lor reduce forta de munca, scade rata somajului si are impact pozitiv asupra consumului, cererii si veniturilor.

* Emigrarea persoanelor cu calificare inalta erodeaza competitivitatea tarilor pe piata Uniunii Europene. Se adancesc astfel diferentele regionale, cu riscul instabilitatii economice care, pe termen lung, poate duce la probleme sociale.

* Indiferent de forma de migrare externa, exportul de capital uman in care s-au facut investitii importante constituie o pierdere de valoare adaugata care s-ar fi putut realiza in tara.

* Este afectata cantitativ oferta de munca, contingentele tinere, cu potential superior de munca disparand de pe piata nationala a muncii, in conditiile unei prognoze pesimiste privind evolutia resurselor de munca nationale la orizontul anului 2025. In timp ce intregul continent european se confrunta cu declinul demografic, in multe cazuri, valoarea migratiei nete determina daca populatia unei tari este in crestere sau in este deja in declin.

* Societatea nu poate compensa reducerea potentialului de munca prin utilizarea altor mecanisme--utilizarea unor tehnologii performante, imigratie etc.

* Tarile membre ale Uniunii Europene--15, marcate de imbatranirea accelerata a populatiei castiga forta de munca tanara, ceea ce atenueaza procesul de imbatranire demografica si tensiunile create la nivel bugetar (lucratorii migranti fiind de regula tineri, 18-35 ani, cu potential de munca ridicat).

* Se reduce deficitul de forta de munca fie in profesii de inalta calificare, fie cu calificare redusa sau necalificata pentru care forta de munca autohtona manifesta reticente.

* Nivelul scazut al veniturilor emigrantilor determina dereglarea pietei muncii tarii gazda: inlocuirea propriilor muncitori cu cei sositi din est duce la cresterea ratei somajului; scade nivelul veniturilor salariale; are loc o redistribuire inegala a veniturilor, in favoarea capitalului.

* Creste presiunea asupra sistemelor de asigurari sociale, deja o problema pentru guvernele statelor membre.

* Are loc cresterea productiei, inclusiv a exportului.

Comportamentul migrator al fortei de munca in prima parte a anilor 90 dinspre centrul si estul Europei catre vest se explica printr-o multitudine de cauze, printre care: diferentele la nivelul veniturilor si al oportunitatilor economice, prezenta unei diversitati etnice, localizarea geografica, particularitatile regionale si reglementarile de politici. Uniunea Europeana a cunoscut procese de extindere in cursul carora migratia internationala nu a cunoscut modificari semnificative. Astfel de cazuri sunt cele ale aderarii Greciei in 1981 si a Spaniei si Portugaliei in 1986. Situatia noilor membri ai Uniunii Europene este insa diferita. Extinderea UE cu inca 10 si apoi 2 noi membri reprezinta cel mai vast proces de extindere al Uniunii de la infiintarea sa, astfel ca si impactul procesului de aderare este major, modificand indicatorii economici si sociali ai Uniunii formate din 15 state. Populatia Uniunii extinse creste la peste 480 de milioane de locuitori, depasind-o cu mult pe cea a SUA, care este de 292 de milioane de locuitori, astfel ca este de asteptat sa se produca miscari importante pe piata muncii.

Confruntate cu deficitul de calificari, declinul populatiei si imbatranirea acesteia, vechii membri ai UE isi reorienteaza pozitia asupra migratiei fortei de munca, prin promovarea, cu precautie a unor masuri de acceptare a lucratorilor straini indreptate spre: simplificarea si flexibilizarea schemelor actuale de acces pe piata muncii UE si crearea unor noi canale de migrare, insa majoritatea favorizeaza accesul fortei de munca inalt calificata.

Referindu-ne la apropierea geografica trebuie remarcat ca multe din tarile incluse in extinderea din 2004 au granite comune cu tari membre mai vechi ale Uniunii Europene (Germania, Italia, Franta), ceea ce face schimbul fezabil, mai ales ca regiunile de frontiera sunt relativ dens populate. Primirea tarilor din Centrul si Estul Europei in Uniunea Europeana a modificat fundamental conditiile migrarii, datorita faptului ca libera circulatie reprezinta una din cele patru libertati fundamentale acordate. Marile discrepante cu privire la veniturile pe cap de locuitor si salarii existente intre tarile membre ale Uniunii Europene-15 si cei nou veniti furnizeaza stimulente ridicate pentru mi-gratia fortei de munca, care vor continua sa existe destul de mult timp.

De asemenea, apropierea geografica si legaturile istorice si culturale stabilite usureaza fluxurile migratoare, astfel ca au loc numeroase dezbateri despre consecintele eonomice si sociale ale emigrarii pe scara larga; exista temeri ca fluxurile de munca est-vestice vor duce la deteriorarea pozitiei si a nivelului de viata ale muncitorilor necalificati, asociate cu inlocuirea slujbelor si pierderi salariale pentru forta de munca indigena.

Procesul migratiei se diferentiaza ca forta de impact intre membrii vechi ai Uniunii, tarile cele mai apropiate geografic de noii membrii, cum sunt Austria si Germania suferind cel mai mare impact. Estimam, de asemenea, ca vor fi afectate intr-un mod semnificativ Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia si Suedia, datorita unui nivel mediu al salariilor ridicat.

Romania nu are frontiera comuna cu nici una din tarile Uniunii formate din 15, insa influenta pe care aceasta pozitionare geografica o va avea asupra evolutiei tipurilor de mobilitate este greu de prevazut. Daca pentru fluxurile de navetisti distanta este importanta, pentru lucratorii migranti, relevanta distantei este estompata fata de cazul navetistilor. Tarile de destinatie si distributia in cadrul tarilor Uniunii a imigrantilor din tarile ECE au dovedit faptul ca sunt determinate in principal de existenta oportunitatilor economice, a efectelor de aglomerare (orase si suburbii) si de prezenta retelelor, si intr-o mica masura de factorii geografici si de distante.

Criteriul distantei devine minor, fapt pentru care fluxurile spre continentele mai indepartate castiga teren. Sunt preferate zonele cu perspective mai mari de realizare profesionala si conditii relativ facile de integrare in noile comunitati (politicile din ultimii ani promovate de Canada si SUA pentru atragerea tinerilor familisti).

Principalele elemente care se desprind in urma analizei problematicii pietei fortei de munca in contextul largirii europene sunt:

--decalajul dezvoltarii economice dintre tarile membre mai vechi ale Uniunii este principalul motor al orientarii fluxurilor migratoare ale fortei de munca;

--datorita diferentelor de dezvoltare economica dintre tarile membre UE/27, cel mai probabil va continua exportul de capital (investitiile) dinspre tarile vest-europene catre cele din Europa Centrala si de Est, deoarece costurile de productie sunt mult mai mici, forta de munca este mai ieftina, sporind astfel competitivitatea pe piata europeana;

--in tarile receptoare de noi tehnologii si de investitii se va accentua considerabil procesul de formare profesionala pentru cresterea gradului de calificare la locul de munca al angajatilor;

--politicile pietei fortei de munca trebuie sa tina seama mai mult de particularitatile culturale specifice;

--beneficierea de catre noile tari membre de Fondurile Structurale, va duce la o dezvoltare considerabila a pietei muncii in aceste tari;

--reducerea decalajelor de dezvoltare economica dintre statele membre, sporirea competitivitatii produselor, cresterea concurentei pe piata europeana, conduc per ansamblu la cresterea competitivitatii economiei Uniunii.

Problematica migratiei in Romania

Romania este una dintre cele mai populate tari care s-au alaturat Uniunii Europene. Romania ramane singura tara dintre cele care au vizat integrarea in UE din Europa Centrala si de Est (ECE) care nu are frontiera comuna cu una din tarile UE-15. Influentele pe care aceasta pozitionare geografica le va avea asupra evolutiei tipurilor de mobilitate sunt dificil de prevazut.

Dupa renuntarea la controlul emigrarii specific perioadei comuniste, Romania a devenit un camp extrem de complex al fenomenului de migrare. Principala caracteristica a constat in trecerea de la emigrarea pe considerente dominant etnice, la o migratie de tip circulator, derulata pe termen scurt si mediu, in principal de catre cei interesati in obtinerea unui venit mai mare. Aceasta este adeseori caracterizata de actiuni informale sau ilegale in diferitele etape ale ciclului migrator (intrari legale urmate de prestarea de munca ilegala, intrari ilegale urmate de conformarea la mediul legal din respectivele tari.

Migratia internationala a populatiei Romaniei reprezinta cel mai adesea reactia capitalului uman la politicile dezarticulate, uneori neadecvate, promovate in Romania in primii ani ai tranzitiei. Procesele de restructurare si de privatizare au fost insuficient sustinute cu masuri de raspuns pe piata muncii si in mediul de afaceri, care sa permita absorbtia populatiei disponibilizate. Stocul de cunostinte si aptitudinile fortei de munca ramas partial nevalorificate; de asemenea, se inregistreaza o rata importanta a somajului in randul tinerilor care dovedeste dezechilibrul existent intre cererea de munca a economiei si asteptarile fortei de munca disponibile.

Romania nu poate fi considerata o sursa permanenta a migratiei in masa catre Uniunea Europeana. Preferinta evidenta pentru imobilitate ne asteptam a se intensifca in continuare. De altfel, in estimarea fluxurilor migratoare diferiti cercetatori au obtinut rezultate care se diferentiaza foarte putin, chiar daca metodologiile de predictie utilizate sunt diferite: emigratia in tarile UE va atinge aproape 3-4% din populatia Romaniei in decurs de o decada sau doua dupa introducerea liberei circulatii pentru tara noastra.

In comparatie cu populatia din multe alte tari populatia Romaniei are o inclinatie naturala relativ redusa spre migrare. Mobilitatea relativ redusa este determinata de o serie de factori:

* Primul factor il reprezinta beneficiile non-banesti importante. Unii oameni pretuiesc prieteniile si familia suficient incat sa stea in tara lor proprie si sa spere la un potential venit mai mare.

* Un al doilea factor il reprezinta barierele lingvistice. Nu toata lumea vrea sa plateasca costul invatarii unei noi limbi suficient de bine incat sa locuiasca si sa munceasca in alta tara, chiar daca ar beneficia de salarii mai mari. Este evident, de altfel, ca diferitele limbi vorbite in UE constituie un obstacol care franeaza mobilitatea fortei de munca si atenuarea diferentelor salariale dintre emigranti si populatia nationala.

* Al treilea factor il reprezinta diferentele substantiale de calificare a fortei de munca. Cu toate ca UE facut progrese in convingerea tarilor sa accepte calificari si din alte state, procesul este departe de a fi complet. Aceasta este o alta bariera considerabila in calea miscarii libere a fortei de munca.

* Al patrulea factor este comunicarea. Cu cat nivelul comunicarii este mai mare, cu atat este mai probabila mobilitatea. Exista, de asemenea, o problema privind transportul. Cu cat costul de transport este mai ieftin, cu atat este mai mare deplasarea fortei de munca. Doar daca nu au un caracter gratuit, costurile de transport inhiba, in general, deplasarea fortei de munca.

Avand peste 15 milioane populatie cuprinsa intre 15-64 de ani ii o rata de cuprindere in invatamantul obligatoriu de cca. 65%, Romania dispune atat de un important potential de munca cat si de unul competitiv, tot mai apreciat pe pietele externe ale muncii. Interesul major al Romaniei consta insa in pregatirea unei forte de munca competitive pe care s-o utilizeze prioritar pe piata interna si abia apoi pe piata Uniunii sau pe alte piete. Capitalul uman din Romania s-a dovedit competitiv in domenii de varf ale stiintei, tehnicii si mai ales al tehnologiei informatiei, astfel ca putem aprecia ca prin nivelul sau de competenta, capitalul uman poate substitui in parte lipsa capitalului financiar.

Ca tendinta actuala se observa o oscilatie anuala mai redusa si o stabilizare relativa a contingentului de forta de munca care se deplaseaza pe baza acordurilor guvernamentale, a acordurilor la nivel de ministere, a contractelor de plasament de forta de munca prin agentii specializate si a contractelor directe intre persoane sau firme din Romania cu persoane sau firme din strainatate.

Una din cele mai importante caracteristici ale potentialilor migranti este nivelul educational, precum si aptitudinile dobandite inainte de migratie. Migrantii potentiali ilustreaza un nivel inalt de educatie: ponderea celor care au absolvit liceul si universitatea depaseste, de regula, media nationala. Obtinem rezultate asemanatoare pentru datele oficiale: emigrantii romani permanenti care au absolvit invatamant secundar si universitar reprezinta aproximativ jumatate din totalul emigrantilor.

Efectele migratiei sunt multiple, globale, comunitare, nationale, individuale. Pe termen scurt si mediu, migratia din Romania va afecta in primul rand cantitativ forta de munca si astfel va avea o influenta asupra salariilor si ocuparii. In al doilea rand, influenteaza piata fortei de munca prin intermediul modificarii alocarii la nivel regional si sectorial a fortei de munca si distributiei relative a productiei. In al treilea rand, in functie de destinatie, platile migrantilor romani catre cei din tara vor influenta regiunile de emigrare. Un aspect mai putin analizat de teoria economica romaneasca il constituie remiterile sau transferurile de bani efectuate intre tarile de destinatie si Romania, unul dintre efectele cele mai vizibile si cuantificabile ale migratiei si, mai ales, potentialul acestor remiteri de a stimula dezvoltarea economica. In cele din urma, modificarea disponibilitatii fortei de munca in Romania poate induce modificari in structura productiei si sa altereze termenii schimbului. Datele disponibile arata ca migratia are deopotriva efecte pozitive si negative atat in ceea ce priveste mentalitatile cat si in plan social. Un studiu al Fundatiei Soros (Migratie si dezvoltare) apreciaza in cadrul efectelor pozitive dezvoltarea economica locala, stimularea spiritului antreprenorial si toleranta crescuta in zonele cu indice ridicat de migratie si asociaza fenomenului migrationist efecte negative precum dependenta comunitatilor de veniturile provenite din migratie, copii abandonati, trafic de persoane.

Bibliografie

(1.) Beine, Michel; Docquier, Frederic; Rapoport, Hillel (2006), Measuring International Skilled Migration: New Estimates Controlling for Age of Entry, World Bank Research Report.

(2.) Cora Maria, Vasilescu Bogdan (2006), Migratia fortei de munca scindeaza Europa, Curierul National, 23 februarie 2006.

(3.) Doquier L. (2005), Brain drain in developing regions, IZA, Bonn, Germany.

(4.) Global Commission on International Migration, 2005 "Migration in an interconnected world: New directions", www.gcim.org).

(5.) Institutul European din Romania (2003), Studiu de impact Libera circulatie a persoanelor si serviciilor: Implicatii pentru Romania si procesul de negociere.

(6.) Page si Paza, 2005, Migration and Economic Development: A Review of Global Evidence, Human Movement Science, Springer Publishers.

(7.) Pert Steliana, Vasile Valentina, Pavelescu Marius, Vasile Liviu (2004), Circulatia fortei de munca, scenarii, posibile evolutii, Probleme economice, Institutul National de cercetari economice, Academia Romana, vol. 102-103, p.56.

(8.) Pert Steliana, Vasile Valentina, Negrut Raluca, Mazilescu Petru (2003), Procese, fenomene caracteristice si tendinte ale circulatiei fortei de munca in Romania, Studii si cercetari economice, Academia Romana, vol. 6-7.

(9.) Popescu Cristina (2005), Imigrantii romani in statisticile europene, Curierul National, 6 decembrie 2005

(10.) Ratha D, Workers' remittances: An important and stable source of external finance", Global Development Finance Report 2003, World Bank, Washington D.C.
COPYRIGHT 2010 University of Craiova
No portion of this article can be reproduced without the express written permission from the copyright holder.
Copyright 2010 Gale, Cengage Learning. All rights reserved.

Article Details
Printer friendly Cite/link Email Feedback
Title Annotation:POLITICA INTERNATIONALA
Author:Gruescu, Ramona
Publication:Revista de Stiinte Politice
Article Type:Report
Date:Jul 1, 2010
Words:2677
Previous Article:Convergenta, divergenta si schimbare culturala in sfera problemelor economice si politice globale.
Next Article:Repere istorice ale fenomenul migrational.

Terms of use | Privacy policy | Copyright © 2021 Farlex, Inc. | Feedback | For webmasters |