Printer Friendly

Egalitatea de sanse si reprezentarea femeilor in politica la nivel global.

1. Aspecte generale privind egalitatea de sanse

In Conventia Eliminarii tuturor Formelor de Discriminare impotriva femeii , expresia discriminare fata de femei vizeaza orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are drept efect sau scop sa compromita ori sa anihileze recunoasterea, beneficiul si exercitarea de catre femei, indiferent de starea lor matrimoniala, pe baza egalitatii dintre barbat si femeie, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, in domeniile politic, economic, social, cultural si civil sau in orice alt domeniu.

Pentru a se realiza egalitatea in domeniile precizate anterior, statele trebuie sa ia toate masurile corespunzatoare, inclusiv prin dispozitii legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare si progresul femeilor, in scopul de a le garanta exercitarea si beneficiul drepturilor omului si libertatilor fundamentale, pe baza egalitatii cu barbatii (1).

Statele parti trebuie sa ia toate masurile necesare pentru eliminarea discriminarii fata de femei in viata politica si publica a tarii si, in special, pentru a le asigura, in conditii de egalitate cu barbatii (2):

a) dreptul de a vota la toate alegerile si referendumurile publice si de a fi alese in toate organismele eligibile in mod public;

b) dreptul de a lua parte la elaborarea politicii statului si la punerea acesteia in aplicare, de a ocupa functii publice si a exercita toate functiunile publice la toate esaloanele de guvernamant;

c) dreptul de a participa in organizatiile si asociatiile neguvernamentale care activeaza in viata publica si politica a tarii.

Unul dintre cele mai importante documente in care este prezentata egalitatea in drepturi este Constitutia Romaniei. Astfel, statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala (3). Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege. Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati (4).

Legea nr 202/2002 republicata in 2007, privind egalitatea de sanse intre femei si barbati (5) reglementeaza masurile pentru promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati, in vederea eliminarii tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, in toate sferele vietii publice din Romania (6).

In sensul prezentei legi, prin egalitate de sanse si de tratament intre femei si barbati se intelege luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si, respectiv, feminin si tratamentul egal al acestora (7).

Masurile pentru promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati si pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex se aplica in domeniul muncii, educatiei, sanatatii, culturii si informarii, politicii, participarii la decizie, furnizarii si accesului la bunuri si servicii, precum si in alte domenii reglementate prin legi speciale (8).

In ceea ce priveste drepturile omului, se poate observa ca nu exista egalitate in viata sociala, deoarece in sferele decizionale politice de nivel inalt, structurile de partid sau institutiile administratiei publice, femeile nu au acces in aceeasi masura ca si barbatii.

2. Consideratii istorice cu privire la dreptul la vot si participarea la alegeri a femeilor

De-a lungul istoriei, politica a fost considerata un domeniu exclusiv masculin, in care femeile nu aveau ce cauta, fiind considerate fiinte prea slabe, emotive, lipsite de autonomie si chiar lipsite de rationalitate. Femeile nu au putut participa la luarea deciziilor nici in ceea ce priveste societatea in care traiau, nici in ceea ce priveste propria lor viata, teoriile de gen ale politicienilor vremii facand o distinctie clara intre sfera publica, a politicii si culturii si sfera privata, a familiei si gospodariei.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea doar in cateva tari femeile aveau drept de vot si de a participa la toate alegerile. Este vorba, in primul rand de S.U.A. si de statele scandinave Finlanda, Norvegia si Islanda.

Partidele politice sunt interesante din doua puncte de vedere: in primul rand, ele au un rol de instrument in recrutarea si pregatirea femeilor pentru a ocupa pozitii in cadrul procesului decizional. In ultima instanta, ele ajuta femeile sa fie alese prin selectarea si promovarea echilibrului intre sexe pe buletinele de vot. Sprijinul intelectual, emotional si financiar al partidului este foarte important pentru alegeri si pentru o viitoare performanta mai buna in posturile publice. In al doilea rand, organizatiile politice insesi trebuie sa fie luate in considerare ca organizatii. In ce masura au reusit in propria lor casa, sa atinga o reprezentare democratica a sexelor pe care poate incearca sa o promoveze publicului larg? Sunt organele procesului decizional din interiorul partidelor, ca de exemplu consiliul executiv, echilibrate din punct de vedere al egalitatii intre sexe? In ce masura sunt interesele femeii integrate in politica partidului si activitatea de pregatire a platformei partidului? (9).

In tara noastra, femeilor le-a fost recunoscut dreptul de a vota dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, prin intermediul Legii Electorale din anul 1946.

Revolutia din anul 1989 a condus la redobandirea drepturilor si libertatilor fundamentale. Din pacate, femeile nu se gasesc in primele locuri ale vietii politice si civice. Femeile din electorului roman au o rata de participare mica. Parlamentele, guvernele, administratiile locale, partidele si sindicatele--toate aceste organizatii si institutii au reprezentat deficitar in activitatea lor proportia si rolul femeilor. In Romania, barbatii ocupa pozitiile politice cu cea mai mare influenta si cu cea mai mare putere; apoi, pentru femei, raman pozitiile cu influenta mai mica: pozitiile de primar in zonele rurale, candidate ale partidelor mai mici. Femeile reprezinta un procent mai mare dintre primarii independenti, in comparatie cu primarii alesi pe listele de partid; prin acest fapt se constata ca partidele romanesti nu sunt deja instrumente eficiente de promovare a femeii (10).

In tara noastra, femeile sunt slab reprezentate in functiile de conducere a tarii, estimandu-se ca mai putin de 10% dintre parlamentarii romani si 19% dintre ministri fiind femei. Conform datelor din sondajul Agentiei Nationale pentru Egalitatea Sanselor (ANES), in anul 2009, situatia s-a schimbat in bine, deoarece Romania are patru ministri femei, fasa de anul precedent, cand nici o femeie nu a reusit sa ajunga la acest nivel decizional, insa procentul de 19% astfel obtinut se situeaza in continuare sub media europeana de 25%. "Media europeana, in randul ministrilor din guvernele nationale, arata ca proportia barbatilor in raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25% femei, 75% barbati). Singurele ministere in care reprezentarea este echilibrata (50%) sunt Ministerul Educatiei, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul si Ministrul IMM-urilor", se precizeaza in studiul ANES (11). Conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008, comparativ cu media parlamentelor statelor UE (24%) si cu procentul din Parlamentul European in legislatura 2004-2009 (31%), Romania detine o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76%; cea mai importanta functie obtinuta pana acum de o romanca este presedintia Camerei Deputatilor, castigata de Roberta Anastase (12).

Partidele care au inclus in statut sau programe principiul egalitatii intre femei si barbati, din nefericire, nu au adoptat si strategii adecvate de punere in practica. Lumea politica este dominata de barbati, desi exista legislatie in care sunt precizate drepturi politice egale pentru toti cetatenii.

3. Reprezentarea a femeilor in politica la nivel global

Dupa anii 1970, reprezentarea femeilor in posturile politice s-a schimbat semnificativ in Europa. Ca baza de recrutare pentru posturile politice, partidele politice au un rol important in determinarea acestei schimbari. Partidele politice sunt benefice pentru schimbarea echilibrului intre sexe, acest fapt putandu-se observa in acele tari care au utilizat legile referitoare la cotele electorale pentru a determina schimbarea obligatorie in reprezentarea partidelor alese. Aici, analistii mentioneaza dificultatea de determinare a echilibrului intre sexe in interiorul organizatiilor politice, ca unul dintre obstacolele in cresterea numarului de femei nominalizate si, mai apoi alese, astfel incat autoritatile au fost fortate sa se orienteze spre masuri mai puternice. Analistii constata dificultatea de determinare a echilibrului intre sexe in cadrul organizatiilor politice, ca unul dintre obstacolele in cresterea numarului de femei nominalizate si, mai apoi, alese, astfel incat autoritatile au fost fortate sa se orienteze spre masuri mai puternice (13).

Rezultatele a numeroase studii si reuniuni interparlamentare releva ca in calea participarii femeilor la viata politica stau numeroase obstacole de ordin social, cultural, economic, juridic, politic (14).

[ILLUSTRATION OMITTED]

Factorii cei mai importanti pentru care femeile sunt adesea discriminate in politica sunt factori de ordin cultural. In societatile traditionale, femeile care sunt "in cautarea puterii" nu au o imagine prea buna: politica este considerata ca un domeniu masculin in care sunt utilizate toate mijloacele posibile, cum ar fi: violenta, intimidarea, loviturile "sub centura" etc. Mai mult, numerosi electori considera ca barbatii sunt conducatori si ei au abilitati mai bune de a conduce, decat femeile. In anul 2007, harta reprezentarii femeilor in politica la nivel global includea doar cateva zone de pe glob in care reprezentantele "sexului slab" se situau pe pozitii importante din punct de vedere politic.

* Cu negru inchis : tarile in care femeile conduc executivul (Presedinte, Primministru)

* Cu gri : tarile in care femeile sunt in fruntea statului, fara a avea o functie executiva (Regina, Guvernator general)

* Cu alb : tarile conduse de catre barbati

In anul 2008, la nivel global, media procentajului femeilor din politica era de 21,5% in America, 20,9% in Europa, 14,8% in Africa Sub-sahariana, 18.1% in Asia, 15,2% in zona Pacificului si 9,1% in tarile arabe. Aceste procente, care sunt inferioare celui recomandat de Organizatia Natiunilor Unite (30%), ascund numeroase disparitati intre tarile din diferitele regiuni ale globului. Per ansamblu, Rwanda este pe primul loc, cu un procent de 56,3% dintre femei implicate in viata politica, fiind urmata de Suedia cu 47%, Cuba--43,2% si Finlanda--41,5%. La nivelul anului 2008, doar sapte sefi de stat din 150 (un procent de 4,7%) erau femei. In randul sefilor de guverne, proportia este mult mai slaba : 8 femei din 192 membri (un procent de 4,2%) (15).

In ultima perioada, expertii au constatat lipsa de interes a femeilor europene pentru politica, iar o mare parte dintre acestea se declara mai putin informate si interesate de Uniunea Europeana si politica si au o imagine mai proasta despre Uniune decat barbatii. In alegerile europene din anul 2009, potrivit cifrelor demonstrate de Susan Balducci de la Universitatea din Exeter, femeile au reprezentat 35% dintre candidati, 34% pe listele celor mai mari trei grupuri politice (cu exceptia Greciei si Danemarcei) si reprezinta 34% din eurodeputatii alesi. Candidatele au obtinut numai 19% din acoperirea presei. Vizibilitatea redusa a femeilor in politica conduce la interesul redus al acestora in politica si invers: astfel apare un cerc vicios care trebuie distrus. In context politic, mai multi deputati europeni au constatat ca Parlamentul European si Uniunea Europeana, in general, ar trebui sa puna mai mult accentul pe chestiunile "sociale", care atrag interesul femeilor. In acest mod, Uniunea Europeana devine mai relevanta pentru femei, care vor arata mai mult interes politicii si vor participa in numar mai mare la alegeri (16).

Conform Raportului Comisiei privind Egalitatea intre femei si barbati (2009), in sfera politica, in majoritatea statelor UE au avut loc evolutii pozitive in ultimul deceniu, dar progresele sunt lente si cifrele generale raman scazute. Ponderea medie a femeilor in randul membrilor parlamentelor nationale a crescut de la 16% la 24% intre 1997 si 2008, dar cifrele de la nivel national sunt cuprinse intre 9% si 46%. Unsprezece state membre au o pondere de peste 30%, considerata a fi nivelul minim necesar pentru ca femeile sa exercite o influenta semnificativa in politica. In guvernele nationale, doar unul dintre patru ministri importanti este femeie, dar diferentele intre statele membre sunt cuprinse intre 0% si 60% femei ministri. In institutiile europene s-au manifestat unele progrese, dar femeile sunt inca insuficient reprezentate la nivel superior. Doar trei din zece membri ai Parlamentului European sunt de sex feminin (17).

Comisia a continuat sa colecteze date comparabile la nivelul UE privind participarea femeilor si barbatilor la procesul decizional, iar un raport recent a confirmat ca, in ciuda evolutiilor pozitive, femeile raman considerabil subreprezentate (18).

Cateva state membre au pus in aplicare masuri de promovare a unui mai bun echilibru intre participarea femeilor si barbatilor la pozitiile de conducere (de exemplu, Spania, Finlanda, Franta, Portugalia, Austria, Danemarca, Polonia si Cipru). O retea UE de promovare a femeilor in functii economice si politice de decizie a fost lansata in 2008, fiind urmarita asigurarea unei platforme pentru schimbul de bune practici intre retelele existente la nivelul UE. Participarea egala a femeilor si barbatilor in procesul decizional politic a constituit un subiect prioritar in timpul presedintiei slovene, fiind parte a continuarii Platformei de actiune de la Beijing. In iunie 2008, Consiliul de Ministri a adoptat concluziile privind participarea femeilor la procesul decizional politic si eliminarea stereotipurilor masculine si feminine din societate; aceasta a fost o tema prioritara a programului troicii prezidentiale (Germania, Portugalia si Slovenia). La sfarsitul lui 2007, Comisia a lansat o initiativa de formare si sensibilizare menita sa informeze societatile, in special intreprinderile mici si mijlocii, in privinta beneficiilor combaterii stereotipurilor de gen. De asemenea, Comisia conduce o campanie pentru atragerea tinerelor si mentinerea femeilor in profesiile din sectorul TIC (19).

In pofida acestor procente care ne indica o participare si o implicare slaba a femeilor in viata politica, trebuie sa tinem cont de faptul ca in ultimele decenii au existat numeroase exemple de femei care au cunoscut succesul in viata politica: Angela Merkel in Germania, Margaret Thatcher in Marea Britanie, Benazir Bhutto in Pakistan, Tansu Ciller in Turcia, Indira Gandhi in India, sau Condoleezza Rice si, mai recent, Hillary Clinton in Statele Unite ale Americii.

4. Reprezentarea femeilor in politica romaneasca

In Romania, politica a fost in mare masura " un domeniu monopol masculin (o afacere masculina) la care femeile nici nu au participat si nici nu a constituit politici (nu au determinat agenda politicii, nici sensurile ei, nici alocarea resurselor publice)" (20).

Chiar daca reprezentarea femeilor in politica romaneasca a fost una dintre cele mai importante idei ale ideologiei comuniste, de fapt, regimurile comuniste din tarile Europei de Est nu au reusit sa promoveze si sa mentina egalitatea de sanse in nici un domeniu al vietii sociale, inclusiv in politica. De regula, in perioada predecembrista, femeile nu vedeau in politica un mod de a-si implini viata, cele mai multe dintre obiectivele lor personale fiind orientate in directia vietii de familie (21). Apoi, imaginea femeii in politica era legata, prin analogie, de imaginea sotiei lui Nicolae Ceausescu, "care a creat imaginea incompetentei si a rautatilor in politica" (22).

Imediat dupa caderea regimului comunist, odata cu perioada tranzitiei, s-a produs o criza care a generat devalorizarea statutului economic si social al femeii din Romania. In acest sens, costurile sociale ale tranzitiei (de exemplu, somajul sau saracia) au afectat in special femeile, care de cele mai multe ori, au ramas fara un loc de munca, fara nici un fel de venit personal, pierzandu-si astfel independenta economica. Prin urmare, participarea lor la viata politica era un lucru mai dificil de realizat, mai ales ca pe agenda publica nu se regaseau chestiuni de gen, si erau neglijate politicile pentru familii, considerandu-se ca existau alte prioritati.

In plus, chiar daca numeroase femei din Romania aveau un nivel de instructie destul de ridicat (de cele mai multe ori liceal si superior), integrarea lor profesionala era totusi, problematica, pentru ca, de cele mai multe ori, erau nevoite sa aleaga intre viata de familie si viata profesionala

Ideea implicarii mult mai pregnante a femeilor in viata sociala si politica, in procesul decizional a inceput sa prinda contur, in jurul anului 2000, atunci cand perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana devenise mai tangibila si cand trebuiau indeplinite toate cerintele acquis-ului comunitar. Astfel, in anul 2000, in urma alegerilor parlamentare, procentul femeilor ministru a crescut la 18%, fata de 3,5% cat era in 1992, iar numarul femeilor care faceau parte din cele doua camere ale Parlamentului se triplase--de la 3% la 10% (23).

In anul 2004, dupa alegerile din noiembrie, in Parlamentul Romaniei erau 469 de locuri, dintre care 50 erau ocupate de catre femei, ceea ce inseamna ca femeile reprezentau 10.66% din totalul parlamentarilor. In ceea ce priveste structura pe sexe a parlamentarilor din cele doua Camere, femeile din Camera Deputatilor aveau o pondere de 11.2%, in timp ce in Senat, ponderea acestora era relativ mai mica--de 9.5%. Acest procent era foarte scazut in comparatie cu media de la nivelul Uniunii Europene (24%).

Situatia nu s-a schimbat foarte mult dupa alegerile din noiembrie 2008, daca tinem cont ca procentul femeilor din Camera Deputatilor a ramas la fel, iar cel al femeilor din Senat a inregistrat chiar o scadere de 3,7%. Pentru o imagine mai buna, prezentam in tabelele de mai jos, atat datele absolute cat si valorile procentuale ale femeilor din Parlamentul Romaniei , in perioada 2004-2008:
2004

Camera Deputatilor

Data         Locuri    Femei    % F
alegerilor

11.2004      332       38       11,4%

Camera Senatului

Data         Locuri    Femei    % F
alegerilor

11.2004      137       13       9.50%

2008

Camera Deputatilor

Data         Locuri    Femei    % F
alegerilor

11. 2008     334       38       11.4%

Camera Senatului

Data         Locuri    Femei    % F
alegerilor

11 2008      137       8        5.8%


In ceea ce priveste participarea femeilor la primul nivel de luare a deciziei in cadrul ministerelor, posturile publice de conducere care sunt politice (secretar de stat si subsecretar de stat) ocupate de femei, sunt slab reprezentate. Astfel, daca pentru anul 2007, la primul nivel de decizie dupa cel de ministru (secretar de stat, secretar general), doar 27,8% dintre pozitii erau ocupate de femei, in anul 2009, procentul acestora este de 25% din total (in 12 din cele 19 ministere existente, femeile nefiind reprezentate deloc la acest nivel) (24).

* Acknowledgment

"Aceasta lucrare a fost finantata din contractul POSDRU/89/1.5/S/61968, proiect strategic ID 61968(2009), cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013."

Bibliografie selectiva:

[1.] Woodward, Alison E., Ghid de practici corecte pentru realizarea unei reprezentari echilibrate a femeilor si barbatilor in procesul decizional politic si social, Editura Punct, Bucuresti, 2001

[2.] Blaga, Eugen (coord.), Politici privind egalitatea de sanse. Bucuresti, 2006

[3.] d'Almeida, Massan, Genre et Pouvoir Politique, AFARD Togo, 2006 http://www.afard.org/docs/togogen.pdf

[4.] Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relatiile de gen in Romania, Editura Polirom, Iasi, 2003

[5.] Ghebrea, G., Regim social-politic si viata privata, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2000

[6.] Ghebrea, G.; Tataram, M.; Cretoiu, I., Enlargement, Gender and Governance: Analysis Female Visibility in Romania, Editura Meridiane, Bucuresti, 2004

[7.] Zamfir, Catalin and Zamfir Elena, Politici sociale. Romania in context european, editura Alternative, Bucuresti, 1995

[8.] *** Uniunea Interparlamentara (2008), Femeile in Parlamentele nationale: Situatia la 30 noiembrie 2008, http://www.ipu.org/wmn-e/world.htm 9.

[9.] *** Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (2009-2012), cap. Promovarea principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati la nivelul procesului decizional, ANES, Bucuresti, 2009.

Note:

(1) Art. 3, Conventia Eliminarii tuturor Formelor de Discriminare impotriva femeii

(2) Art. 7, Ibidem

(3) Art. 4, Constitutia Romaniei

(4) Art. 16, Ibidem

(5) Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 150 din 01/03/2007

(6) Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor, functionari publici si personal contractual, din sectorul public si privat, inclusiv din institutiile publice.

(7) Art1, Legea nr 202/2002 republicata in 2007, privind egalitatea de sanse intre femei si barbati

(8) Art. 2, Ibidem

(9) Alison E. Woodward, Ghid de practici corecte pentru realizarea unei reprezentari echilibrate a femeilor si barbatilor in procesul decizional politic si social, Editura Punct, Bucuresti, 2001, p. 44

(10) E. Blaga (coord.), Politici privind egalitatea de sanse. Bucuresti, 2006, p. 254-255

(11) De asemenea, femeile au fost slab reprezentate si in posturile din primul esalon decizional, din cadrul ministerelor, fiind prezente in doar 7 din cele 19 ministere existente

(12) ttp://www.ziare.com/atticole/femei+viata+politica

(13) Alison E. Woodward, Ghid de practici corecte pentru realizarea unei reprezentari echilibrate a femeilor si barbatilor in procesul decizional politic si social, Editura Punct, Bucuresti, 2001, p. 43-44

(14) Massan d'Almeida, Genre et Pouvoir Politique, AFARD Togo, 2006 http://www.afard.org/docs/togogen.pdf

(15) Uniunea Interparlamentara (2008), Femeile in Parlamentele nationale : Situatia la 30 noiembrie 2008, http://www.ipu.org/wmne/world.htm

(16) http://www.europarl.europa.eu/news/public/ sto ry_page/014-69679-060-03-10-90220100226STO69651-2010-01-03- 127010/default_ro.htm

(17) Raportul Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor, Egalitatea intre Femei si Barbati--2009, Comisia Comunitatilor Europene, Bruxelles, 27.II.2009, p.6

(18) http://ec.europa.eu/employment_social/publicat ions/2008/ke8108186_en.pdf

(19) Ibidem, p.7-8

(20) V. Pasti, Ultima inegalitate. Relatiile de gen in Romania, Editura Polirom, Iasi, 2003, p. 241

(21) G. Ghebrea, Regim social-politic si viata privata, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2000, p. 53

(22) E. Blaga (coord.), Politici privind egalitatea de sanse. Bucuresti, 2006, p. 230

(23) G. Ghebrea, M. Tataram, I. Cretoiu Enlargement, Gender and Governance: Analysis Female Visibility in Romania, Editura Meridiane, Bucuresti, 2004, p. 11

(24) Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (2009-2012), cap. Promovarea principiului egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati la nivelul procesului decizional, ANES, Bucuresti, 2009.
COPYRIGHT 2010 University of Craiova
No portion of this article can be reproduced without the express written permission from the copyright holder.
Copyright 2010 Gale, Cengage Learning. All rights reserved.

Article Details
Printer friendly Cite/link Email Feedback
Title Annotation:RELATII INTERNATIONALE
Author:Otovescu-Frasie, Cristina; Motoi, Gabriela
Publication:Revista de Stiinte Politice
Article Type:Report
Date:Apr 1, 2010
Words:3577
Previous Article:Consideratii geopolitice si geostrategice ale zonei Marii Negre sau politica regionala in devenire.
Next Article:European context regarding equal opportunities between men and women.
Topics:

Terms of use | Privacy policy | Copyright © 2021 Farlex, Inc. | Feedback | For webmasters |