Printer Friendly

Din relatiile diplomatice romano-franceze. Vizita ministrului de externe Ion Mitilineu in Franta (Mai 1927).

In anii '20 ai secolului trecut se contureaza, in viata internationala, un tablou extrem de complex de evenimente, procese si actiuni aflate in conexiune si intr-o permanenta transformare previzibila sau mai putin previzibila. Realitatea internationala a fost constant dinamica si a inregistrat procese si evolutii contradictorii (1). Gesturi si angajamente oficial ferme, aparent linistitoare, au fost urmate, adeseori, de declaratii sau de pozitii voit confuze, care diminuau sau anulau orice sperante puse in ele. Statele invinse in razboi, dezavantajate--in conceptia lor--de Tratatele de Pace, incercau sa-si indeplineasca obiectivele, prin mijloace de forta, prin lupta diplomatica, sustinuta de o abila si intensa propaganda, declarandu-se "victime" ale unor conjuncturi nefericite ori pe nedrept "pedepsite" pentru tot ceea ce se intamplase in razboi. Treptat, in relatiile internationale interbelice s-au distins doua tendinte politice principale: I revizionist si II--antirevizionist.

Curentul revizionist reunea, in principiu, statele invinse in razboi sau cele nemultumite de situatie; in acest grup se aflau, in primul rand Germania, apoi Ungaria, Bulgaria si, intr-o mai mica masura, Austria. Foarte repede, cauza lor a fost impartasita de Rusia Sovietica si apoi de Italia. Aceste state, care formau curentul revizionist--generator de insecuritate--initiau actiuni si luari de pozitie provocatoare, la inceput izolat, apoi unite prin diferite acorduri sau conventii interstatale.

Curentul antirevizionist grupa Marile Puteri invingatoare in razboi, Franta in primul rand, Marea Britanie, SUA, apoi tarile Micii Intelegeri si intelegerii Balcanice, alte state interesate in mentinerea statu-quo-ului. Treptat, in acest context international, s-a impus opinia ca Tratele din 1919-1920 sa fie completate cu altele noi, care sa asigure o mai mare stabilitate lumii contemporane.

Diplomatia Romaniei in aceasta perioada a fost conforma traditiilor istorice ale tarii si a avansat un program imbratisand exclusiv principii si obiective specifice raporturilor interstatale, precum, in randul intai, cooperarea internationala si egalitatea intre state, combaterea revizionismului si excluderea razboiului din viata internationala. in acest sens, Romania a fost alaturi de Franta, care in 1923 propunea, in cadrul Ligii Natiunilor, un proiect intitulat Tratat de asistenta mutuala -, si care prevedea in mod solemn in primul sau articol ca razboiul de agresiune constituie o crima internationala (2). La randul ei, Franta a acordat "atentie" Romaniei--ca de altfel si celorlalti aliati rasariteni--cu scopul de consolidare a capacitatii de aparare fata de Germania, dar si de constituire a unui "coridor sanitar" contra Rusiei (3). Dupa anul 1925, politica Frantei de securitate colectiva, prin care sa se consolideze pacea, a fost continuata de Aristide Briand in calitate de ministru de externe (pana in 1932).

Este de remarcat ca eforturile diplomatiei romane--din aceasta perioada--s-au concentrat asupra unei game largi si variate de obiective (4): I--o sustinuta activitate in cadrul Societatii Natiunilor in favoarea pacii si securitatii internationale; II--crearea unor organisme si mecanisme de securitate in plan regional; III intarirea aliantelor traditionale ale Romaniei cu cele doua puteri occidentale, Franta si Anglia. Referindu-se la aceste obiective ale Romaniei, I.G. Duca -ministru al Afacerilor Externe (19 ianuarie 1922-27 martie 1926)--sublinia ca era imperios necesar intarirea legaturilor cu Marile Puteri si "mentinerea unor raporturi cordiale cu vecinii de care ne leaga interese comune" (5). In aceasta perioada, diplomatii romani au dus o politica externa de pe pozitia intereselor Romaniei, dar si in postura de veritabili europeni. In demersul ei pe plan international, Romania a trebuit sa tina seama de mai multe primejdii surprinse si sintetizate astfel in documentele Ministerului de Externe de la Bucuresti "pozitia politico-geografica; eventualitatea totdeauna posibila a unei agresiuni din partea Rusiei Sovietice care nu a recunoscut niciodata in drept statutul nostru teritorial; vecinatatea noastra cu unele state invinse in urma razboiului si care pregatesc in ascuns si reclama pe fata revizuirea statutului teritorial consfintit de tratate; lipsa, in fine, a unei industrii nationale de armament capabila sa subvina, intr-un moment de criza, nevoilor armatei noastre" (6).

In plan intern, la sfarsitul lunii martie 1926 guvernul Bratianu demisioneaza si puterea este preluata de guvernul Averescu, cu Ion Mitilineu * la Externe (7). in aceasta calitate, noul ministru de externe a continuat politica de consolidare a unui puternic sistem de aliante atat in plan general european, cat si in plan regional. Mai mult, Ion Mitilineu sa implicat si in proiectul de federalizare a Europei, fiind in rezonanta cu Grigore Gafencu care, la 27 mai 1923, afirma cu deplin temei ca "Secolul trecut a fost dominat de principiul nationalitatilor; in numele sau a invins si neamul nostru. Secolul de azi trebuie sa fie al federalismului" (8). In anul 1923, contele Richard Coudenhove-Kalergi publica la Viena lucrarea Paneuropa si lansa, tot atunci, Miscarea Paneuropeana--, cu scopul a se realiza o Federatie Europeana. Totodata, s-a hotarat ca primul Congres paneuropean sa aiba loc intre 3 si 9 octombrie 1926. Referindu-se la acest proiect de federalizare al Europei, Ion Mitilineu sublinia, la 21 septembrie 1926, in timp ce se afla la Sesiunea Adunarii Societatii Natiunilor de la Geneva: "Astept desfasurarea Congresului paneuropean de la Viena pentru a putea raspunde intrebarii relativ la atitudinea mea fata de ideea lui CoudenhoveKalergi. Consider planul binevenit si poate chiar realizabil. insa se pare ca astazi inca nu a sosit timpul potrivit pentru toate popoarele. Nu trebuie lucrat in graba si trebuie analizate toate posibilitatile. Daca se lucreaza cu prea mare graba, exista pericolul ca Paneuropa sa ramana un program frumos si totodata o frumoasa iluzie" (9). Totusi, in aceasta perioada, principalele preocupari ale ministrului de externe, Ion Mitilineu, erau: tratatul cu Polonia (prelungirea valabilitatii), tratatul cu Franta (in suspensie), tratatul cu Italia (in curs de negociere) (10). Astfel, guvernul roman a semnat, la 10 iunie 1926, tratatul de prietenie franco-roman (Diamandy si Briand au fost cei doi semnatari). Tratatul de prietenie cu Franta marca un moment pozitiv in intarirea pozitiei internationale si integritatii teritoriale ale Romaniei (11).

Legaturile diplomatice, economice, militare, culturale si nu numai au fost intarite si prin vizitele in Franta a unor personalitati politice, cum este si cazul ministrului de externe, Ion Mitilineu, in mai 1927 (12). Referindu-se la istoria relatiilor romano-franceze, Nicolae Titulescu afirma ca aceasta nu ar putea fi decat "istoria unei prietenii neumbrite, a unei intelegeri neintrerupte" (13). Dar initiativa lui Mitilineu de a vizita Franta avea drept scop si dorinta evidenta ca politica externa a Romaniei sa fie vizibila, bine cunoscuta si sa inspire incredere. Pentru aceasta, diplomatia romaneasca din anii '20--in general, si Mitilineu in special--trebuia sa se angajeze in: extinderea si adancirea prezentei internationale a Romaniei, a scopului si calitatii actiunilor sale; identificarea domeniilor potentiale de actiune ale Romaniei; cautarea aliantelor cu toate statele ce militau pentru pastrarea statu-guo-ului.

In cadrul vizitei din Franta, Mitilineu a fost primit, impreuna cu Diamandy, in audienta la presedintele republicii, Gaston Doumergue (1924-1931). Cu aceasta ocazie, presa franceza publica un sir lung de articole in care se sublinia ca "Mitilineu este un partizan frecvent al stabilizarii situatiei politice in Europa centrala, printr-o combinatie politica analoaga celei de la Locarno" (14). Discutiile purtate de ministrul roman cu presedintele Frantei G. Doumergue, apoi cu Poincare, Briand, generalul Fatou (15) s.a. au urmarit sa faca cunoscut opiniei publice franceze obiectivele si directiile politicii externe romanesti din acea perioada. in acest sens, ministrul roman a subliniat ca tara noastra are interes in: o stransa colaborare--politica, diplomatica, economica, culturala, militara--cu Franta. in cadrul discutiilor purtate de I. Mitilineu cu R. Poincare, ministrul de externe roman sublinia ca Romania doreste nu numai consolidarea pacii in Europa Centrala, ci si "prelungirea ei si in Balcani pana la Grecia si Turcia" (16). Din discutiile purtate cu ministrul Mitilineu, sublinia presa franceza, "se degaja o mare amicitie a Romaniei pentru Franta, o mare bunavointa internationala si un optimism rezonabil asupra situatiei externe a Romaniei" (17); evolutia raporturilor dintre Marile Puteri si in special raporturile dintre Anglia si URSS, pentru ca Romania nu a avut "pana acum nici un fel de raport cu Rusia, nici politic, nici economic" (18). De asemenea, Mitilineu aprecia ca "intarirea acordului franco-englez in urma calatoriei presedintelui Doumergue la Londra constituie un augur excelent pentru viitor, ingaduind sa se continue cu mai mult curaj si succes politica nationala a Romaniei, ale carei baze sunt pacea si mentinerea statu-quo-ului" (19); rezolvarea pe cale politica a problemelor care pun in pericol pacea lumii. "Romania a facut in mai multe randuri propuneri Rusiei pentru incheierea unui pact de neagresiune, insa Rusia nu a raspuns la aceste propuneri" (20).

Vizita ministrului de externe, Ion Mitilineu, demonstra o data in plus ca Franta si Romania au dorit de-a lungul istoriei sa fie alaturi--si in secolul al XX-lea nu de putine ori interesele lor nationale s-au intersectat.

Anexe

Anexa 1

LEGATION ROYALE DE ROUMANIE EN FRANCE BUREAU DE PRESSE

RESUME DES NOUVELLES DU 20 MAI 1927

M. Mitilineu, ministre des affaires etrangeres de Roumanie, est arrive hier apresmidi a Paris ou il va passer quelques jours.

L'entente entre la France et la Roumanie a ete scellee par un accord dont les principaux protagonistes ont ete precisement, M. Mitilineu et M. Diamandy. Cet accord donne satisfaction aux deux pays. M. Mitilineu arrive de Jachymow ou les puissances de la Petite Entente ont examine toutes les questions du bassin Danubien de l'Europe orientale. M. Briand arrive de Londres oU il a confronte ses vues sur la politique generale avec celles de M. Chamberlain. Les circonstances ne pouvaient etre plus favorables aux conversations. Le gouvernement de Bucarest a joue un role important dans les combinaisons balkaniques. El est l'allie de la Yougoslavie, et ami intime de l'Italie donc mieux place que quiconque pour jouer le role de conciliateur entre Rome et Belgrade. A ce point de vue particulierement, la visite a Paris de M. Mitilineu peut apporter des suggestions interessantes.

"Le Journal"--Saint Brlee

M. Mitilineu, ministre des affaires etrangeres de Roumanie a recu hier a son arrivee a Paris, la plus chaleureuse reception.

M. Mitilineu y fut d'autant plus sensible qu'il a garde pour notre pays, dont il parle admirablement la langue, et particulierement pour Paris, ou il fit ses etudes au lycee Louis Le Grand d'abord, puis a la Faculte de Droit, un profond attachement.

M. Mitilineu profitera de son sejour a Paris pour avoir avec M. Briand et M. Philippe Berthelot quelques entretiens. C'est meme la le veritable but de son voyage.

Inutile d'ajouter qu'il trouvera dans la capitale comme au Quai d'Orsay, ou ses sentiments francophiles sont aussi connus qu'apprecies, le plus sympathique accueil.

"Petit Parisien"--Albert Jullien

Il est important d'indiquer qu'au cours de la conference de la Petite Entente qui vient de se tenir a Jachimow, M. Jean Mitilineu, par sa loyaute et son reel souci des interets generaux, a efficacement collabore au rapprochement necessaire des gouvernements de Prague, de Belgrade et de Bucarest et merite ainsi la reconnaissance de la France pacifique et respectueuse des traite.

"Le Matin"

M. Jean Mitilineu, ministre des affaires etrangeres de Roumanie, venant de Prague est arrive hier apres-midi a Paris. Il a ete recu sur le quai de la Gare de l'Est par M. Diamandy, ministre de Roumanie, qu'accompagnaient de nombreuses personnalites de la colonie roumaine, par le personnel de la legation, ainsi que par R. Louis Martin.

A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, f. 86-87.

Anexa 2

Presa franceza despre Romania Cu prilejul vizitei d-lui Mitilineu la Paris

PARIS, 25 (Rador).

Dl. ministru Mitilineu a fost primit ieri impreuna cu dl. Diamandy, in audienta la dl. Doumergue, presedintele republicii.

Presa franceza publica lungi articole, in care se ocupa de declaratiunile facute de dl. Mitilineu, cu ocaziunea primirii ziaristilor francezi la legatiunea romana.

Dl. Daint Brixe, in "Le Journal", spune ca dl. Mitilineu este un partitizan fervent al stabilizarii situatiei politice in Europa centrala, printr-o combinatiune politica analoaga celei de la Locarno. Ministrul roman recunoaste dificultatile existente azi, pentru realizarea unui asemenea plan, si anume dificultatile aparute deja la conferinta economica de la Geneva, cand delegatia ungara a stabilit un strans raport intre reconstituirea economica si revizuirea statului politic. Or, Mica intelegere nu poate admite o atare revizuire.

Relatiile ruso-romane

Romania urmareste cu cel mai viu interes evolutia raporturilor dintre marile puteri, si in special raporturile dintre Anglia si Soviete, ea neavand pana acum niciun fel de raport cu Rusia, nici politic, nici economic. Fluviul Nistru este o adevarata bariera intre Romania si Rusia, care, a cautat sa formeze de-a lungul acestui fluviu o republica sovietica moldoveneasca, cu intentiunea evidenta de a atrage pe taranii basarabeni, insa taranimea romana ramane cu totul refractara la propaganda bolsevica. Romania a facut in mai multe randuri propuneri Rusiei pentru incheierea unui pact de neagresiune, insa Rusia nu a raspuns la aceste propuneri. Fata de Rusia, Romania si Polonia sunt strans unite, ele urmand ambele absolut aceeasi politica.

Situatia interna a Romaniei

Dl. ministru Mitilineu a tinut sa sublinieze mareata strangere a randurilor in jurul Tronului, precum si ferma hotarare a tuturor partidelor politice romane, de a se mentine unirea si pacea interna in vederea oricarei eventualitati.

Dl. de Guvet, in "L'Avenir", spune ca declaratiile d-lui Mitilineu, confirma deplina incredere ce exista intre tarile Micii intelegeri, care isi lasa una alteia o mare latitudine in privinta politicii externe.

Impresiile ce se degajeaza din conversatiunea avuta cu dl. Mitilineu, indica o mare amicitie a Romaniei pentru Franta, o mare buna vointa internationala si un optimism rezonabil asupra situatiei externe a Romaniei.

Dl. Albert Julien, in "Le Petit Parisien", scrie ca dl. Mitilineu demonstreaza caracterul esential pacific al politicii romanesti, care in mod natural se felicita de rezultatele voiajului d-lor Briand si Doumergue la Londra.

"Le Matin" scrie ca taranul roman, care s-a aratat ostil bolsevismului in timpul mobilizarii, cand suferea multe lipsuri, acum cand este proprietar, este cu totul dusman al tentatiunilor moscovite. Ziarul citat mai constata ca poporul roman este indemn de orice microb bolsevic, orice alte stiri transmise si fabricate la Moscova, fiind cu totul false si mincinoase.

Tot in sensul celor de mai sus, au publicat articole si celelalte ziare din presa franceza, toate aducand elogii neconditionate atat d-lui ministru Mitilineu, cat si politicii sanatoase si cinstite a Romaniei animata numai de sentimentele cele mai pacifice.

A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, f. 100.

Anexa 3

Berlin, 27 mai 1927

Serviciul Atasatului de Presa

Ad.No. 208

RAPORT

asupra celor aparute in presa germana cu ocazia vizitei la Paris a domnului Mitilineu, ministru de externe

Ziarele germane din 24 si 25 mai a.c., intre care "Deutsche Allgemeine Zeitung", "Tagliche Rundschau", "Preussische Kreuzzeitung", "Germania" si "Vorwaerts", publica intre altele urmatoarele; in jurul calatoriei la Paris a domnului Ministru de Externe Mitilineu:

Se arata primirea cordiala ce i s-a facut Ministrului nostru de Externe din partea oficialitatii franceze, insistandu-se asupra importantei convorbirilor avute cu domnii Briand, Ministru de Externe al Frantei si Berthelot, Secretarul General al Ministerului de Externe. Asemenea si cu privire la audienta de la domnul Doumergue, Presedintele Republicii Franceze.

Din declaratiunile ce le-a facut dl. Ministru Mitilineu reprezentantilor presei franceze, ziarele germane releva indeosebi urmatoarele puncte:

"Nici unul din Statele Micii Antante nu intretine legaturi cu Guvernul Sovietelor. In acest moment cand Anglia intrerupe relatiunile cu Moscova, atat Praga cat si Belgradul nu-si vor schimba atitudinea de pana acum fata de Soviete. Romania, natural, nu intretine nici un fel de relatiuni cu Rusia. Frontiera romano-rusa este hermetic inchisa si nu exista nici un fel de contact intre cele doua State. Cu toate acestea, Sovietele intreprind o intensiva propaganda la noi, care insa este o straduinta zadarnica si bani aruncati in vant. Vazut de aproape, se poate constata ca bolsevismul isi pierde incontinuu puterea. Toate tratatele incheiate de Romania tintesc numai spre pace si spre consolidarea statu-quo-ului. Totodata, Romania urmareste o imbunatatire continua a relatiunilor existente prin un Locarno al Europei centrale. N-am ajuns insa la acest punct, caci mai intai de toate Ungaria trebuia sa dovedeasca sincer ca se impaca cu situatia creata in urma razboiului".

La acestea ziarul "Tagliche Rundschau" din 24 a.c., face urmatorul comentariu:

"Cererea domnului Mitilineu, privitor la Ungaria, merge prea departe, caci o treime a poporului ungar este azi despartita de patriamama, iar frontierele trasate sunt prea nedrepte. Domnul Mitilineu are dreptate cand pretinde respectarea tratatelor si din partea Ungariei, in schimb, pe de alta parte, insa trebuie sa dea asigurari ca tratatele pentru apararea drepturilor minoritatilor vor fi respectate".

Iar ziarul "Deutsche Allgemeine Zeitung" din 25 a.c. intr-un articol de fond semnat de Fritz Klein, sef redactorul numitului ziar, comentand ruperea relatiunilor diplomatice si economice dintre Anglia si Rusia Sovietica si consecintele acestui fapt asupra politicii externe mondiale, afirma intre altele urmatoarele:

"Si asupra Romaniei, vecinul de sud-vest al Rusiei, va trebui sa se indrepteze o atentiune mai accentuata. Sigur nu este o simpla intamplare, ca Ministrul de Externe roman, cu ocazia recentei sale vizite la Paris, sa exprimat, fata de reprezentantii presei, atat de clar si de categoric asupra relatiunilor diferitelor state ale Micii intelegeri fata de Moscova, precum si asupra bolsevismului".

In general, presa germana atribuie o deosebita importanta politica vizitei la Paris a domnului ministru de Externe Mitilineu, urmata indata dupa conferinta Micii Antante de la Jachymov si tocmai in timpul cand Anglia era hotarata a rupe relatiunilor cu Rusia Sovietica.

Atasatul de presa, ss. indescifrabil

A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, ff. 114-116.

Anexa 4

Paris, 26 (Rador)

Intervievat de agentia "Havas", dl. ministru Mitilineu a declarat ca, inainte de a parasi Parisul tine sa exprime toata recunostinta sa pentru primirea calduroasa si cat de mult l-a miscat simpatia Frantei pentru Romania si interesul aratat pentru sanatatea M. S. Regelui. Cu deosebire l-a miscat atentia insistenta a presedintelui Doumergue care l-a insarcinat sa prezinte omagiile sale Suveranului Romaniei. Dl. Mitilineu a declarat apoi ca noua manifestare a acestei prietenii constante si intarirea acordului franco-englez in urma calatoriei presedintelui Doumergue la Londra constituie un augur excelent pentru viitor, ingaduind sa se continue cu mai mult curaj si succes politica nationala a Romaniei, ale carei baze sunt pacea si mentinerea statu-quo-ului. Amicitia foarte reala ce uneste Italia si Romania nu poate decat confirma aceasta politica. "Cea mai mare dorinta a noastra--a declarat dl. Mitilineu--ar fi sa vedem aceste doua mari natiuni apropiindu-se si mai mult una de alta, fiind incredintati ca pacea ar fi definitiva daca un acord franco-italian ar complecta acordul franco-englez". Dl. ministru Mitilineu a precizat ca chestiunea Dunarei n-a fost ridicata in cursul vizitei d-sale la Paris. Dl. Mitilineu a incheiat declarand ca in ceea ce priveste noul tarif vamal roman ca in cazul cand s-ar ivi dificultati de ordin comercial, guvernul va dispune imediat punerea la punct necesara. Dl. Mitilineu a anuntat, ca Cetatea Universitara din Paris va avea in curand si un camin al studentilor romani gratie mai ales concursului dat de dl. ministru Louis Marin, presedintele Asociatiei franco-romane.

A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, f. 101.

Anexa 5

AGENTIA TELEGRAFICA ROMANA "ORIENT-RADIO" (RADOR) S.A.

Bucuresti 27 mai 1927

[...]

Vizita d-lui ministru Mitilineu la Paris a fost caracterizata prin cea mai calda cordialitate. Indata dupa sosire a fost invitat, impreuna cu dl. Ministru Diamandy la o masa intima la dl. Briand, la inapoierea acestuia de la Londra. D-nii ministri Mitilineu si Diamandy au avut apoi lungi intrevederi cu d-nii Doumergue, presedintele Republicii, Poincare, presedintele consiliului de ministri, cu d-nii Painleve, Sarraut, Herriot, Louis Marin si numeroase alte personalitati din cele mai importante din lumea politica, militara si din presa franceza.

In ajunul plecarii spre Romania, dl. Diamandy a oferit aseara delegatiei un dejun in onoarea d-lui ministru si doamnei Mitilineu. Au participat dl. Briand, contele Manzoni, ambasadorul Italiei si doamna, ambasadorul Poloniei si doamna Chapovski, ministrul Cehoslovaciei si doamna Osuski, dl. Soalaicovici, ministrul Iugoslaviei, dl. Masigli, directorul cabinetului politic al ministrului de Externe, amiralul Lasson cu doamna, directorul cabinetului militar al Presedintelui republicii, dna Elena Vacarescu si dl. Mihail Arion, directorul cabinetului politic al d-lui ministru Mitilineu.

A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, f. 97.

Note:

(1) Vezi Marusia Cirstea, Gheorghe Buzatu, Europa in balanta fortelor, 1919-1939, Editura 2Mica Valahie, Bucuresti, 2007, p. 13-70.

(2) Constantin Vlad, Diplomatia secolului XX, Fundatia Europeana Titulescu, Bucuresti, 2006, p. 93.

(3) Maria Georgescu, Franta si Romania in sistemul de securitate colectiva europeana in anii '20. Sperante si iluzii, in vol. Diplomatie si diplomati romani, Editura Pallas, Focsani, 2002, p. 253-254.

(4) Andrei Alexandru Capusan, Diplomati romani de elita, vol. II, Universitatea din Bucuresti, 2009, p. 71-79.

(5) Reprezentantele diplomatice ale Romaniei, vol. II, 1911-1939, Bucuresti, 1971, p. 10.

(6) Apud Maria Georgescu, op. cit., p. 259. * Ion M. Mitilineu s-a nascut la 28 septembrie 1868 in Bucuresti si a murit la 11 iunie 1946. A fost ministru al Afacerilor Straine (30 martie 1926--4 iunie 1927). Diplomat de cariera, cu gradul de ministru plenipotentiar s-a evidentiat in mod deosebit in diplomatie si mai putin in plan politic propriu-zis. Din 1931 devine senator, ales pe listele "Uniunii Nationale"--, coalitie patronata de guvernul Iorga-Argetoianu (apud Stelian Neagoe, Oameni politici romani. Enciclopedie, Editura Machiavelli, Bucuresti, 72007, p. 496-497).

(7) Ioan Scurtu, Viata politica din Romania 1918-1944, Bucuresti, 1982, p. 102.

(8) Constantin Buse, Din istoria relatiilor internationale. Studii, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2009, p. 263.

(9) Ibidem, p. 267.

(10) Alexandru Osca, Managementul crizelor regionale. Modelul balcanic interbelic, Editura Academiei de inalte Studii Militare, Bucuresti, 121003, p. 163.

(11) Georgiana-Margareta Scurtu, Din istoria diplomatiei europene. Relatiile Romaniei cu Franta (1935-1938), Cartea Universitara, 1B2ucuresti, 2006, p. 17-32.

(12) Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Bucuresti (in continuare, se va cita: A.M.A.E.), fond 71 Franta, vol. 64, f. 85.

(13) Apud Teodor Melescanu, Renasterea diplomatiei romanesti 1994-1996, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 261.

(14) A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, f. 90.

(15) Ibidem, f. 91-92.

(16) Maria Georgescu, op. cit., p. 260.

(17) A.M.A.E., fond 71 Franta, vol. 64, f. 100.

(18) Ibidem, f. 94.

(19) Ibidem, f. 101.

(20) Ibidem, f. 100.
COPYRIGHT 2010 University of Craiova
No portion of this article can be reproduced without the express written permission from the copyright holder.
Copyright 2010 Gale, Cengage Learning. All rights reserved.

Article Details
Printer friendly Cite/link Email Feedback
Title Annotation:RELATII INTERNATIONALE
Author:Carstea, Marusia
Publication:Revista de Stiinte Politice
Article Type:Report
Date:Jan 1, 2010
Words:3614
Previous Article:Teorii asupra raporturilor dintre politica si administratie.
Next Article:Paradigms of international terrorism.

Terms of use | Copyright © 2017 Farlex, Inc. | Feedback | For webmasters