Printer Friendly

De la multistructura si multispatiu la "receptionarea multidimensionala estetica si paradoxista Smarandache".

Paradoxismul functioneaza dupa regula de inferare care spune "totul este posibil, chiar si imposibilul". Aceasta regula de inferare este continua, repetabila si constanta. Este deci legica si, prin urmare, universala. Ea constituie cel mai productiv aparat de generare a emergentelor.

In raport de obiectul de plecare, aplicarea inferentei Smarandache conduce la provocarea neutralitatii. Are loc o fisiune semnificationala din care rezulta un produs de emergenta. Se stie ca emergenta este procesul in cadrul caruia din actiunea-interactiunea-tranzactia mental-energetica rezulta in mod necomputational un produs dintr-o categorie superioara celor care produc evenimentul. Provocarea entitatilor energetice, materiale sau informationale conduce la forme emergente surprinzatoare. Din perspectiva autocentrata a elementelor ce au contribuit la fisiunea nucleara, bomba atomica este o emergenta.

Florentin Smarandache provoaca universul sa semnifice si apoi observa si consemneaza emergenta. Emergenta in general are la baza inferenta declansatoare Smarandache: ceea ce reiese este peste calitatea a ceea ce se afla in prealabil implicat in proces. Emergenta este o calitate imprevizibila. Provocarea n-are o idee despre reac?ia la provocare.

In arta, Paradoxismul este teoria estetica smarandachiana. El este o emergenta. Mai mult, este o stare de emergenta, o permanent generatoare de paradox.

Domeniul estetic al paradoxului este extins. Functia estetica apartine mintii si sufletului subiectului estetic. El este cel ce percepe estetic. Este insa un observator. Paradoxismul poate lucra (1) la perceptia estetica a subiectului perceptiv, (2) la universul estetic de discurs ce alcatuieste obiectul estetic si (3) la contextul hermeneutic ce-i cuprinde si-i traverseaza pe cei doi poli, principiali: subiectul si obiectul estetic.

Florentin Smarandache provoaca, mai intai, subiectul estetic. Astfel se clarifica elemente de deontologie estetica. in cadrul "Unification of Art Theories (UAT)". Florentin Smarandache se ocupa prioritar de arsenalul tehnic de care poate si trebuie sa dispuna un artist si de care este necesar sa se foloseasca. "Every artist, arata Florentin Smarandache, should employ--in producing an artwork--ideas, theories, styles, techniques and procedures of making art harrowed from various artists, teaches, schools of art, movements throughout history, but combined with new ones invented or adopted from any knowledge field (science in special literature, etc.) by the artist himself. (Smarandache F., 2007. Unification of Art Theories (UAT): Composed. Found, Changed, Modified. Columbus, OH: American Research Press; p.7).

Avem aici exprimate o ontologie estetica si o metodologie estetica aplicabila subiectului artistic. Artistul, se spune presupozitional, trebuie sa aiba o cunoastere extinsa a teoriilor, procedurilor, tehnicilor artistice ale miscarilor artistice si ale artistilor. Apoi, trebuie sa detina cunostinte metodologice, adica un know-how estetic. Pe aceasta baza, el are posibilitatea sa-si imbogateasca instrumentarul estetic prin combinarea procedurilor si tehnicilor, prin inventarea ori adoptarea de noi perspective artistice si/sau literare. Acest demers onto-metodologic il va duce pe artist in situatia de a-si crea o pozitie noua fata de materia inspiratiei sale si in raport cu arsenalul estetic tehnico-metodic. Noua pozi?ionare ii va permite sa aiba o noua viziune: va fi stapanul unei "multi-structure" si observatorul unui "multi-space". Astfel, va avea posibilitatea de a fi martorul unei emergente artistice: va genera o arta hibrida: va da nastere "to a hybrid art" (p. 7).

Dincolo de spontaneitatea paradoxismului, Florentin Smarandache ne arata o sursa de elaborare a artei. Paradoxismul are o componenta de spontaneitate si o alta de elaborare. Ambele sunt generate de regula de inferenta paradoxistica Smarandache. Efectul estetic paradoxist al "hybrid art" este unul profund si de noutate. Hibridizarea este o metoda paradoxista de permanenta reimprospatare, resemnificare si reinventare. Are loc pe aceasta cale o extindere perceptiva: sunt angrenate mai multe simturi. Adaugam ideii de "hybrid art" (ca rezultanta a situarii in "multistructure" si "multi-space"), ideea de multi-dimensionalitate receptiva. Perceptia estetica paradoxista face apel la mai multe simturi estetice si le aduce in convergenta. Ridica in acest mod perceptia estetica la o emergenta la care alte miscari literare nu pot accede. Retinem ca axe primare ale esteticii paradoxiste "multistructure" si "multi-space" inspiration si "multi-dimensions" reception.

Conf. univ. dr. Stefan Vladutescu (Romania)

Universitatea din Craiova
COPYRIGHT 2013 Paradoxist Literary Association
No portion of this article can be reproduced without the express written permission from the copyright holder.
Copyright 2013 Gale, Cengage Learning. All rights reserved.

Article Details
Printer friendly Cite/link Email Feedback
Author:Vladutescu, Stefan
Publication:Paradoxism
Date:Jan 1, 2013
Words:653
Previous Article:Imagini paradoxiste.
Next Article:With words forwards and backwards the 4th manifest paradoxist.

Terms of use | Privacy policy | Copyright © 2021 Farlex, Inc. | Feedback | For webmasters