Printer Friendly

Un proiect de cercetare: obiectivele si coordonatele teoretico-metodologice ale investigaNiei privind cunostintele, atitudinile si practicile referitoare la consumul de tutun, alcool si droguri ilicite in randurile elevilor.

La inceputul anului 2008 Agentia Nationala Antidrog a avut initiativa promovarii unui proiect ce a inclus si un studiu asupra cunostintelor, atitudinilor si practicilor referitoare la consumul de tutun, alcool si droguri ilicite in randurile elevilor.

In zona Oltenia Oltenia: see Walachia.  cercetarea a fost desfasurata sub coordonarea Serviciului Regional Antidrog Dolj--prin intermediul centrelor de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog din DIN - Deutsche Institut fuer Normung. The German standardisation body, a member of ISO.  judetele Dolj, Valcea si Olt--si realizata in colaborare cu Facultatea de Istorie, Filozofie, Geografie (prin catedrele de Stiinte Politice si Sociologie) din cadrul Universitatii din Craiova Craiova (kräyŏ`vä), city (1990 pop. 317,368), SW Romania, in Walachia, on the Jiu River, a tributary of the Danube. It is the administrative and industrial center of the agricultural and mineral-rich Oltenia region and is an important , cu inspectoratele scolare ale judetelor mentionate si cu Institutul de Proiectari si Automatizari din Craiova (care a asigurat sponsorizarea si locatia desfasurarii cercetarii).

1. Obiectivele cercetarii

Proiectul a fost impus spre realizare mai putin din ratiuni teoretice si mai mult din ratiuni practice. Informatiile prealabile obtinute de A.N.A. si serviciile sale regionale evidentiau componente diagnostice ingrijoratoare sau cu tendinte ingrijoratoare:

* cresterea constanta--pentru anumite zone si categorii structurale de tinerim chiar alarmanta--a consumului de tutun si, mai grav, de alcool si droguri;

* scaderea spre limita inferioara a adolescentei a varstei de debut, initiere si experienta consumatoriste;

* conturarea tot mai evidenta a unui raport de convergenta, de sustinere reciproca a consumurilor de tutun, alcool si droguri, care par a se coagula, la varsta superioara a adolescentei, intr-o triada relativ unitara;

* tendinta de atenuare a discontinuitatilor in ceea ce priveste distributia elevilor consumatori, prin raportare la criteriile varsta, sex si mediu rezidential;

* organizarea--intr-o perioada relativ scurta Scurta may refer to several villages in Romania:
  • Scurta, a village in Orbeni Commune, Bacău County
  • Scurta, a village in Pogăceaua Commune, Mureş County
 si cu actiune pe arii extinse--a unor retele performante de distributie a drogurilor (inclusiv specializate in tehnici eficiente de atragere a elevilor);

* eficienta relativ redusa a controlului exercitat asupra elevilor din partea parintilor si a scolii;

* impactul stimulativ exercitat asupra adolescentilor predispusi la un comportament mimetic mimetic /mi·met·ic/ (mi-met´ik) pertaining to or exhibiting imitation or simulation, as of one disease for another.

mi·met·ic
adj.
1. Of or exhibiting mimicry.

2.
, impact realizat prin prezentarea in general neutrala--daca nu chiar conotant pozitiva--, de catre mass media, a unor informatii din universul modelator al VIP-urilor si care vizeaza inclusiv practicarea de catre acestea a consumului de alcool si droguri.

In baza Baza (bä`thä), town (1990 pop. 21,123), Granada prov., S Spain, in Andalusia. It is a food-processing center for a fertile farm area noted especially for its cattle. Baza has flour and textile mills, tanneries, and cement plants.  respectivelor semnale se impunea o cercetare de tip diagnostic--mai complexa, mai riguroasa sub aspect teoreticometodologic si mai coerenta--asupra ansamblului tematic si problematic circumscris fenomenului invocat.

Finalitatea strategica a cercetarii--care a orientat elaborarea tematicii, culegerea, prelucrarea si interpretarea informatiilor obtinute--este circumscrisa evaluarii eficacitatii activitatilor profilactice si terapeutice promovate de factorii institutionali si noninstitutionali responsabili in ceea ce priveste tinerea sub control si resorbtia consumului de tutun, alcool si droguri in randurile elevilor. Pe acest suport informational pot fi supuse unor (re)evaluari inclusiv potentele functionale ale structurilor organizationale de control social, relatiile dintre acestea, precum si strategiile terapeutice utilizate pana in prezent in cadrul politicilor sociale articulate articulate /ar·tic·u·late/ (ahr-tik´u-lat)
1. to pronounce clearly and distinctly.

2. to make speech sounds by manipulation of the vocal organs.

3. to express in coherent verbal form.

4.
 pe domeniu, in scopul pragmatic al eficientizarii acestora.

Proiectarea cercetarii a fost realizata in baza angajarii unor cadre (company) CADRE - The US software engineering vendor which merged with Bachman Information Systems to form Cayenne Software in July 1996.  si exigente teoreticometodologice.

2. Coordonate teoretice ale cercetarii In cazul elevilor, consumul de tutun, alcool si droguri se incadreaza sferei delincventei juvenile. Este Este, Italian noble family
Este (ĕs`tā), Italian noble family, rulers of Ferrara (1240–1597) and of Modena (1288–1796) and celebrated patrons of the arts during the Renaissance.
 vorba de persoane adolescente integrate unei structuri institutionale (scoala) a carei axionormativitate stipuleaza inclusiv consumul de tutun si alcool drept act deviant.

a) Sub aspect epistemologic au fost avute in vedere urmatoarele exigente:

* fenomenul studiat, dincolo de cazuistica empirica individuala, este un fenomen social;

* are un caracter complex si pluridimensional;

* fenomenul este racordat raporturilor dintre o multitudine de variabile binomice conceptuale si structurale, precum: persoana/ structuri sociale, determinism normativ/ libertate, valoare proprie/norma sociala, scop/mijloc, rational/extrarational (determinism al dependentei sau hedonism hedonism (hē`dənĭz'əm) [Gr.,=pleasure], the doctrine that holds that pleasure is the highest good. Ancient hedonism expressed itself in two ways: the cruder form was that proposed by Aristippus and the early Cyrenaics, who believed ), conformism/ nonconformism, profit scontat/ risc asumat prin incalcarea normei etc;

* etiologia complexa a fenomenului este evidentiata nu doar prin multitudinea factorilor coparticipanti la producerea sa, ci, mai ales, prin faptul ca respectivii factori se combina si se imbina in dozaje variabile si in sensuri vectoriale diferite prin raportare la diversitatea structurala a consumatorilor;

* desi la nivel strict empiric fenomenul se manifesta Manifesta is a biennial visual art event that began as a Dutch initiative to create a pan-European platform for the contemporary visual arts. Unlike most biennials, Manifesta is held in a different location each time it is held, and the concept of an itinerant event first took  in distributiile cazuisticii individuale, etiologia acestuia este evidentiabila prin depasirea respectivului nivel, adica prin saltul epistemic ep·i·ste·mic  
adj.
Of, relating to, or involving knowledge; cognitive.



[From Greek epistm
 la nivelul gruparilor structurale ale colectiile de cazuri (deci la nivelul diferitelor ansambluri sta tistice mai mult sau mai putin coerente, reprezentate--in cazul de fata--de diferite categorii de elevi). Respectivul fapt epistemic a impus ca, sub aspect metodologic, cercetarea sa fie axata prioritar pe exigentele legii numerelor mari, deci pe investigatia cantitativa.

b) Rolul informatiilor detinute de elevi despre consecintele consumului de tutun, alcool si droguri. Practicarea sau nonpracticarea consumului--ca orice actiuni/ nonactiuni decise prin optiuni cvasiconstiente--implica introducerea in studiu a raportului dintre informatie, pe de o parte, si atitudinea, decizia si comportamentul rezultate din temeiul acesteia, pe de alta parte. In cazul unei optiuni (subinteles, constiente) referentializate la consumul/nonconsumul de tutun, alcool si droguri, principial Prin`cip´i`al

a. 1. Elementary.
, elevii opereaza in limitele urmatoarei alternative:

* informatia corecta (care asigura calitatea decidentului de a fi "in cunostinta de cauza") ofera suport pentru o valorizare corecta, fapt ce intemeiaza, principial, atitudini corecte fata de referentialul actiunii/ nonactiunii si, pe aceasta baza, determina decizii si comportamente adecvate responsabilitatii subiectului fata de sine;

* informatia incorecta ("a fi in necunostinta reala de cauza") ofera suport unei valorizari defectuoase, fapt ce intemeiaza atitudini fata de referentialul consum/ nonconsum care determina decizii generatoare de comportamente ce lezeaza responsabilitatea subiectului fata de sine.

Cele doua modele care angajeaza determinismul in sfera "Sfera" redirects here. For Science fiction society from Zagreb, Croatia, see SFera.

Sfera is a Zara- style clothes and accessories chain in Spain, belonging to the same group as El Corte Inglés, selling products for both male and female, ranging from the formal to the more
 optiunilor avand drept factor prim calitatea informatiei despre referentialul "consumul de tutun, alcool si droguri si consecintele sale" nu sunt, insa, categorice. De exemplu, poti Poti (pô`tyē), city (1989 pop. 50,922), W Georgia, on the Black Sea at the mouth of the Rion River. It is a port that ships manganese (from Chiatura), corn, lumber, and wine. The region around Poti is the swampy Colchis lowland.  detine informatii corecte, dar care sa fie ignorate de ratiunea practica a valorizarii, astfel incat Incat is a manufacturer of large HSC catamarans, based in Hobart, Tasmania, Australia. The company builds large commercial and military vessels that use aluminium construction, wave-piercing and water-jet technology.  atitudinile concrete fata de referential sa fie neadecvate responsabilitatii subiectului fata de sine. Dincolo de aceasta relativitate, surprinderea cantitatii si calitatii informatiilor detinute de elevi in legatura cu diferitele categorii de droguri si cu diferitele consecinte ale consumului de tutun, alcool si droguri a reprezentat un obiectiv al cercetarii care nu putea fi ignorat.

c) Etiologia fenomenului. Obiectivul practic al cercetarii a fost reprezentat de eficientizarea activitatilor profilactice si terapeutice intreprinse de componentele sistemului organizational-functional cu asemenea functionalitate in domeniu. Or, indeplinirea obiectivului respectiv incumba, ca instrument teoretic, nu doar diagnosticarea caracteristicilor calitative si cantitative ale fenomenului, ci si surprinderea factorilor si mecanismelor prin intermediul carora acestia il favorizeaza sau chiar il determina.

In cazul temei propuse pentru respectiva cercetare se aplica paradigmele promovate de teoriile etiologiste care vizeaza fenomenele deviantei, in general, si delincventei juvenile, in particular, cu adecvarile necesare la specificitatile acesteia. Principalele surse etiologice coparticipante la promovarea comportamentului consumatorist al elevilor, referentializat la tutun, alcool si droguri, sunt:

1--structurile proximitatii primare;

2--structurile proximitatii secundare;

3--structurile proximitatii tertiare;

4--agentul consumator insusi.

1--Structurile proximitatii sociale primare (microproximitatea)

Sunt structuri cu actiunea etiologica consumatorist/nonconsumatorista cea mai evidenta, intrucat actioneaza nemijlocit, puternic si constant asupra persoanelor. In cazul de fata avem in vedere, in principal, familia This article is about the Polish political party. For other uses, see Familia (disambiguation).
Familia ("The Family," from the Romain familia
 si anturajul (microorganizari sociale de proximitate imediata al caror rol major in orientarea si potentarea comportamentelor este evidentiat de sociologia deviantei juvenile).

Concret, s-a avut in vedere obtinerea de informatii privind:

* tipul familiei de apartenenta a elevilor (traditionala, dominant patriarhala, organizata ierarhic, cu un control normativ riguros asupra membrilor si, mai ales, asupra copiilor, sau familie dominant "moderna", "democrata", cu o normativitate lejera si un control scazut asupra membrilor sai);

* caracteristicile relatiilor dintre membrii familiei, in general, si dintre subiectii respondenti si ceilalti membri, in special;

* atitudinile si comportamentele tuturor membrilor familiei raportate la consumul de tutun, alcool si droguri;

* structura anturajului (ca grup subcultural cu functionalitate de loisir); caracteristici, atitudini si comportamente ale membrilor acestuia din perspectiva relatiilor cu familiile de apartenenta, cu scoala, cu institutiile ale caror atributii functionale vizeaza respectarea ordinii sociale si din perspectiva referentializarii lor la consumul de tutun, alcool si droguri; structura activitatilor de loisir ale respondentilor si membrilor anturajelor acestora.

In cazul acestor structuri etiologice s-a ivit, insa, o dificultate de natura epistemologica: departajarea influentelor--in ceea ce priveste potentarea sau blocarea respectivelor forme forme (form) pl. formes   [Fr.] form.

forme fruste  (froost) pl. formes frustes   an atypical, especially a mild or incomplete, form, as of a disease.
 de devianta--exercitate exclusiv din partea lor de cele induse in ele de structurile mezo--si macrosociale, in raport cu care actioneaza ca relee de transmitere mediata a fluxurilor deterministe focalizate asupra tinerilor.

2--Structurile proximitatii sociale secundare (mezoproximitatea)

Este vorba de un spectru larg de organizatii si institutii, in cadrul caruia scoala ocupa locul central.

Principial, dar si practic, scoala este o institutie care beneficiaza de o organizare adecvata obtinerii unor performante in exercitarea functionalitatii sale constitutive constitutive /con·sti·tu·tive/ (kon-stich´u-tiv) produced constantly or in fixed amounts, regardless of environmental conditions or demand. , de natura initiatica, socializanta, informativformativa; este institutia care beneficiaza de instrumentatie eficienta in vederea indeplinirii obiectivelor sale strategice: informatii, valori, modele atitudinale si comportamentale, control social adecvat exercitat in mod profesionist, nemijlocit si extins intr-o perioada mare mare

Any flat, low, dark plain on the Moon. Maria are huge impact basins containing lava flows marked by ridges, depressions (graben), and faults; though mare means “sea” in Latin, they lack water.
 de actiune, care cupleaza stimulul coercitiv cu cel al recompensei.

Pe de alta parte, insa, tot scoala reprezinta si principalul mediu social care ofera elevilor posibilitatea selectarii si organizarii membrilor anturajelor, ca structuri subculturale cu functionalitati pozitive (socia-lizant-integratoare in axionormativitatea conformitatii sociale) sau negative (subculturi deviante).

In baza acestor premise, in cercetare a fost abordata si relatia elev-scoala din perspectivele urmatorilor indicatori:

* tipuri de unitati de invatamant (liceu si scoala de arte si meserii);

* nivel de scolarizare (clasele IX-XIII);

* evaluarea cunostintelor subiectilor;

* absenteism si abandon scolar;

* tipuri si calitatea relatiilor cu profesorii si colegii;

* anturajul si situatia scolara a membrilor acestuia.

3--Structurile proximitatii sociale tertiare (macroproximitatea)

Sunt structuri, fenomene si procese sociale macrosistemice care exercita influente asupra mezo--si microstructurilor sociale, asupra fenomenelor si proceselor asociate acestora si, prin intermediul lor, asupra valorilor, atitudinilor si comportamentelor diferitelor categorii de populatie. In cazul lor, termenul de "proximitate" este utilizate oarecum fortat.

In cadrul cercetarii, respectivii factori etiologici nu au fost abordati in mod expres intrucat, apartinand nivelului macrosocialitatii, sunt dominant abstracti si actioneaza difuz, astfel incat nu puteau constitui un referential informational usor abordabil din partea elevilor. Totusi, influentele acestora pot fi deduse din caracteristicile celorlalti factori etiologici: scaderea eficacitatii functionalitatilor formative formative /for·ma·tive/ (for´mah-tiv) concerned in the origination and development of an organism, part, or tissue.  si de control ale familiei, si, adesea, chiar ale scolii; veniturile parintilor; criza sistemelor de valori; tendinta de extensie a violentei intr-un spectru larg de expresii etc.

4--Agentul consumator

In fond, decizia privind consumul/ nonconsumul apartine acestuia. In plus, dincolo de presiunea determinista exercitata asupra deciziei sale de structurile socialului, este vorba si de presiunea exercitata de propriile-i structuri de persoana biologica, psihica si socioculturala.

Totusi, desi--sau intrucat--investigatia empirica se adreseaza unor persoane concrete, este imposibil a departaja riguros intre etiologia racordata caracteristicilor de identitate stricta a acestora de cea indusa, la nivelul lor, din partea structurilor sociale de proximitate variabila. Este motivul pentru care etiologiile biologista si psihologista nu pot satisface exigentele explicative ex·pli·ca·tive  
adj.
Serving to explain; explanatory.



expli·ca
 ale rigorii stiintifice.

Practic, in cadrul cercetarii, persoana in sine--ca factor etiologic e·ti·ol·o·gy also ae·ti·ol·o·gy  
n. pl. e·ti·ol·o·gies
1.
a. The study of causes or origins.

b. The branch of medicine that deals with the causes or origins of disease.

2.
a.
 al propriei deviante--a fost desemnata structural prin mai multe variabile independente in raport cu variabilele dependente "consum/nonconsum" de tutun, alcool si droguri: sex, varsta si, mai difuz, indicatori implicati in unele teste TESTE, practice. The teste of a writ is the concluding clause, commencing with the word witness, &c.
     2. The act of congress of May 8, 1792, 1 Story's Laws U. S.
 de cunostinte sau in unele contururi biografice ale acesteia.

3. Coordonate metodologice ale cercetarii

Operationalizarea in cercetare a tematicii a ridicat problema metodologiei utilizate. Au fost avute in vedere--in dependenta de obiectivele cercetarii si de adecvarea acesteia la contextualitati empirice--metode generale si particulare, cantitative si calitative, verbale si de analiza informationaldocumentara.

* Paradigma structural-functionala. Toate organizarile sociale cuplate etiologic presiunilor deterministe vizand consumul/ nonconsumul de tutun, alcool si droguri in randurile elevilor--familie, scoala, anturaj--au fost concepute din perspectiva unor ansambluri structurale adecvate exercitarii unor functionalitati focalizate--constitutiv sau lateral, direct sau indirect--spre modelarea atitudinilor si comportamentelor tinerilor.

* Analiza cauzala. Este indispensabila--in exprimarile distributiilor statistice--surprinderii etiologiei comportamentelor de conformare/nonconformare la axionormativitatea ordinii sociale. Evident nu poate fi vorba de promovarea unui model al determinismului cauzal riguros, ci al unuia lax LAX - LAnguage eXample.

A toy language used to illustrate compiler design.

["Compiler Construction", W.M. Waite et al, Springer 1984].
, statistic statistic,
n a value or number that describes a series of quantitative observations or measures; a value calculated from a sample.


statistic

a numerical value calculated from a number of observations in order to summarize them.
, specific universului sociouman si evidentiabil numai prin aplicarea exigentelor legii numerelor mari (deci nu la nivelul unei cazuistici empirice restranse).

* Metoda comprehensiva. Este o metoda mult mai adecvata analizei deciziilor, comportamentelor si actiunilor persoanelor concrete, intemeiate de subiectivitatea axiologica a ratiunilor practice si care urmaresc obiective concrete in circumstante empirice variabile concrete. Este vorba despre un demers metodologic tipic calitativ, care cupleaza analiza cauzala evidentiabila la nivelul colectiilor generale de cazuri la variabilitatea cazuisticilor strict particulare.

* Metoda comparativa. Nici un fapt concret si nici o caracteristica generala sau particulara nu pot fi determinate DETERMINATE. That which is ascertained; what is particularly designated; as, if I sell you my horse Napoleon, the article sold is here determined. This is very different from a contract by which I would have sold you a horse, without a particular designation of any horse. 1 Bouv. Inst. n. 947, 950.  in identitatile lor in afara raporturilor comparative. In fond, nimic nu exista in sine; orice atribut deriva din relatii si se evidentiaza (se determina) prin intermediul relatiilor. Comparatia este chiar expresia, in plan epistemologico-metodologic, a relatiilor si a atributelor relatiilor manifestate in plan ontologic. In plus, comparatia este metoda care racordeaza fenomenul studiat la contextualitatile circumscrise coordonatei concret-istoricului.

Acesta este argumentul principal in virtutea caruia prelucrarile statistice ale raspunsurilor la intrebarile din chestionarul aplicat, de exemplu, au impus realizarea a numeroase corelatii ale distributiilor acestora, ca tehnici de cuplare a variabilelor dependente (consumul/nonconsumul de tutun, alcool si droguri) la cele independente (sex, varsta, tip de unitate de invatamant, mediu rezidential, tip de familie de apartenenta etc.).

* Ancheta sociologica. Este o metoda verbala (bazata pe aplicarea unor chestionare standardizate), cantitativa, extensiva, inductiva, apta pentru generalizarea informatiilor obtinute prin prelucrarea statistica atunci cand esantionul intruneste conditiile reprezentativitatii.

Chestionarul sociologic aplicat in operationalizarea acestei metode a fost conceput ca instrument acoperitor a unei tematici ample, astfel incat a reprezentat principala sursa informationala primara utilizata in cercetare.

* Problema tehnica principala in ceea ce priveste corectitudinea informatiilor obtinute prin intermediul anchetei pe baza de chestionar a fost reprezentata de elaborarea esantioanelor de elevi cooptati ca surse informationale.

Pentru fiecare judet au fost elaborate doua esantioane:

1--unul, al unitatilor de invatamant din care au fost recrutati elevii respondenti;

2--altul, al elevilor respondenti. In primul caz, au fost introduse urmatoarele criterii:

--distributiile elevilor dupa tipurile de localitati (urban mare, urban mic si rural);

--tipuri de unitati de invatamant (scoala de arta si meserii si liceu);

--dispersia teritoriala a unitatilor de invatamant;

--numarul de elevi scolarizati de fiecare unitate.

In al doilea caz, au fost elaborate esantioane care au imbinat virtutile dirijarii prin promovarea unor criterii de stratificare (structura elevilor pe ani ani (ä`nē), bird: see cuckoo.


(1) See animated cursor.

(2) (Automatic Number Identification) A telephone service that transmits the billing number (BN) and the telephone number of the
 de scolarizare si sex, de exemplu) cu virtutile introducerii aleatorii a respondentilor concreti in cadrele respectivelor structuri predeterminate pre·de·ter·mine  
v. pre·de·ter·mined, pre·de·ter·min·ing, pre·de·ter·mines

v.tr.
1. To determine, decide, or establish in advance:
. Esantionul judetului Dolj a cuprins 1032 de elevi, iar cele ale judetelor Valcea si Olt, 1015 elevi.

Prin aceasta tehnica de elaborare a esantioanelor reprezentative la nivelul fiecaruia din cele trei judete s-a putut obtine o eroare standard foarte mica (sub 1%).

Culegerea, descarcarea si prelucrarea informatiilor primare au fost realizate de trei echipe care au lucrat in baza aceleiasi metodologii.

Intrucat echipa care a actionat in judetul Dolj a beneficiat de activitatea a 45 de studenti de la specializarile de Sociologie si Stiinte politice, prelucrarea primara a informatiilor a putut fi continuata cu elaborarea unor corelatii intre raspunsurile la diferite intrebari, raspunsuri statuate in calitate de variabile independente si, respectiv, dependente. In acest fel, fondul analitic a devenit mult mai bogat si mult mai relevant sub aspect semnificativ in raport cu tematica avuta in vedere si cu incadrarea ei in demersurile teoretice promovate in literatura de specialitate privind devianta si delincventa juvenila in general si privind forma concreta a acesteia, reprezentata de consumul de tutun, alcool si droguri, in special.

In numerele viitoare ale revistei vom expune principalele concluzii ale cercetarii, conturand si unele coordonate de activare a politicilor sociale in domeniu.
COPYRIGHT 2008 University of Craiova
No portion of this article can be reproduced without the express written permission from the copyright holder.
Copyright 2008 Gale, Cengage Learning. All rights reserved.

 Reader Opinion

Title:

Comment:



 

Article Details
Printer friendly Cite/link Email Feedback
Title Annotation:Cercetari Empirice
Author:Roman, Miron
Publication:Revista de Stiinte Politice
Article Type:Report
Date:Apr 1, 2008
Words:2467
Previous Article:Raspandirea crestinismului--intre act politic si misiune sacra.
Next Article:Identificarea datelor afectate de erori aberante program aplicativ.
Topics:

Terms of use | Copyright © 2014 Farlex, Inc. | Feedback | For webmasters